Orice antreprenor isi doreste ca business-ul lui sa aiba succes, de aceea isi mobilizeaza cunostintele si resursele personale si financiare catre obtinerea de performanta.
Performanta presupune un plan de afaceri foarte bun, taskuri indeplinite la timp, obiective atinse cu succes si clienti multumiti. Aceasta este fata zambitoare a performantei! 🙂
Cealalta fata a performantei inseamna munca multa, concentrare maxima, implicare fizica si emotionala 200% si consum puternic de resurse personale si de timp. 😐
Acest adevar valabil in orice domeniu este cunoscut atat de cei care reusesc sa performeze cu succes, cat si de cei care esueaza sau cad victime ale sindromului burnout.
Cercetatorii sindromului burnout spun ca „boala” aceasta apare atunci cand oamenii ajung sa confunde ceea ce sunt, cu ceea ce au de facut.
Tinerii antreprenori sunt cei care cad cel mai usor in capcana “afacerea este viata mea” si ajung sa se identifice cu business-ul lor gandind ca daca afacerea este de succes, ei sunt oameni de succes, iar daca afacerea nu merge, nici ei nu sunt buni de nimic.
Sub “umbrela protectoare” a unei astfel de credinte, tinerii antreprenori se inhama cu energie si entuziasm la o cantitate mare de munca, isi stabilesc un ritm alert de lucru si cred ca daca vor detine controlul absolut asupra business-ului, atunci succesul este garantat.
Ca orice start-up, resursele financiare sunt limitate, asa ca pana pun business-ul pe picioare, tinerii antreprenori castiga experienta in rolul de “one-man show”: stabilesc obiectivele, stabilesc taskurile pe care tot ei le executa, isi promoveaza afacerea pornind de la construirea logo-ului, pana la prezentarea ofertelor pentru clienti, vand serviciile sau produsele promovate, taie chitante si facturi, platesc datorii si impozite. Si fac toate acestea cu bucuria ca muncesc pentru ei si ca in felul acesta construiesc ceva “cu mainile lor”.
Atunci cand lucrurile nu merg asa cum au fost planificate si cand businessul nu da semne de crestere, in ciuda efortului sustinut depus, tinerii antreprenori devin victime ale sindromului burnout.
Sindromul burnout, identificat inca din anii ’70, descrie o forma de epuizare emotionala, depersonalizare si o diminuare vizibila a satisfactiei personale in munca (Maslach, Jackson & Leiter, 1996).
Daca epuizarea emotionala apare ca rezultat al solicitarilor emotionale venite din partea clientilor/pacientilor, depersonalizarea se traduce printr-o atitudine detasata, cinica sau chiar negativa fata de aceeasi clienti/pacienti. Iar atunci cand simtim ca ceea ce facem nu ne mai aduce satisfactii, motivatia interioara scade rapid si odata cu ea si randamentul in munca.
De fapt, sindromul burnout, atat de putin cunoscut in Romania, este asociat cu nevroza astenica (neuroastenia) manifestata „prin astenie, vertij, dureri de cap, stare de epuizare, nesiguranta la mers, excitatie emotiva, stare de plans neretinut, nerabdare, slabirea vederii, lipsa de concentrare şi de energie, atenţie deficitara, privit in gol, insomnie sau somn superficial si neodihnitor, cu vise chinuitoare.
In cursul zilei, bolnavul reactioneaza brusc la orice zgomot (apel telefonic, claxonatul masinilor, sonerii, scartaitul usii) si resimte valuri de caldura ce alterneaza cu senzatii de frig, precum si palpitatii, sufocare si „noduri in gat“, amorteli ale membrelor, intepaturi si furnicaturi in maini si picioare.” (www.doxologia.ro)
Asadar, tinerii antreprenori care sunt mai expusi fenomenului de burnout, sunt genul de antreprenori care se simt in confort numai atunci cand detin controlul obsesiv si care nu stiu sa gestioneze situatiile de stres decat consumandu-se emotional. Atitudinea defensiva sau pasiv-agresiva in fata problemelor sau a clientilor dificili, precum si stima de sine scazuta duc la cresterea nivelului de burnout.
In consecinta, antreprenorilor le scade productivitatea si eficienta si incet-incet se indeparteaza de motivele care l-au determinat sa porneasca acea afacere si isi pierd interesul pentru acel business.
Totul se poate sfarsi in acest punct sau tinerii antreprenori pot solicita ajutor de specialitate.
Cei care traiesc simptomele descrise mai sus isi pot evalua starea de sanatate cu ajutorul unor chestionare de specialitate validate stiintific precum the Maslach Burnout Inventory (MBI; Maslach, et al., 1996), the Oldenburg Burnout Inventory, the Tedium Scale (Bursich, 2006), the Copenhagen Burnout Inventory (Kristensen, Borritz, Villadsen & Christensen, 2005).
Deasemenea se recomanda atat programe de prevenire a aparitiei sindromului burnout, cat si programele de interventie concentrate pe tehnici de relaxare, restructurare cognitiva, managementul stresului si schimbarea atitudinii fata de sine si fata de ceilalti.
Surse: burnoutintervention.eu
Foto: pinterest.com
Redactor: Alina Chercea
Asociatia Egosano 