Cum te simți după un Accident Vascular Cerebral

Accidentul Vascular Cerebral reprezintă una dintre primele cauze ale mortalității în România, dar și în lume, impactând viața individului pe toate axele sale majore: fiziologic, psihologic, social, dar și financiar. În țara noastră, în rândul copiilor și al persoanelor cu vârsta până în 40 de ani, AVC este întâlnit la sub 1% din populație, prevalența crescând direct proporțional o dată cu vârsta astfel: 1,8% (40-55 de ani), 4,3% (55-70 de ani) și 13,9% peste 70 de ani.

AVC

            În cadrul unui AVC, irigarea creierului cu sânge este întreruptă, ceea ce duce la o pierdere rapidă a funcțiilor cerebrale. AVC poate fi  cauzat de un cheag ce blochează vasul de sânge sau de o scădere o fluxului sanguin care alimentează regiuni din creier (ischemic) sau de o sângerare cauzată de ruperea unui vas de sânge (hemoragic). Primul tip est mai frecvent decât cel de-al doilea, deteriorarea și moartea celulelor cerebrale neoxigenate producându-se  foarte rapid (chiar și după câteva minute).

            Persoana care duce lupta zilnică cu această afecțiune suferă schimbări la nivel fiziologic atât în timpul accidentului vascular cerebral propriu-zis, cât și în perioada antecedentă acestuia. O stare generală de confuzie se instalează în timpul unui AVC, însoțită de dureri de cap. Persoana nu își mai poate controla mișcările, poate simți că părți ale corpului îi sunt amorțite sau chiar paralizate. Îi poate fi greu să se exprime și să îi înțeleagă pe ceilalți. Se întâmplă des să își piardă echilibrul și să amețească. După un AVC rămân „cicatricile” concretizate prin tulburări ale motricității, ale vorbirii, ale percepției sau ale funcționării sociale a persoanei.

            Deși schimbările la nivel fizic sunt mai bine cunoscute, psihicul persoanelor care au suferit cel puțin un AVC este în continuă schimbare. Povara unei boli, spitalizările numeroase și schimbările la care este supus pacientul îi afectează sănătatea emoțională. Dintre problemele emoționale care survin după un AVC, depresia (30%), urmată de o tulburare în exprimarea emoțiilor (20-30%), reacții catastrofale (20%), apatie, anxietate generalizată, tulburare de stres post-traumatic, frica de a nu cădea din picioare și furia se numără printre cele mai comune schimbări produse la nivelul psihicului individului. Conștientizarea faptului că boala este una ce durează o viață întreagă, a faptului că rutina zilnică, dar și planurile de viitor ale persoanei gravitează în jurul afecțiunii, dar și sentimentele de groază, anxietate sau furie conduc la instalarea depresiei. Persoana devine lipsită de energie și își schimbă comportamentele și alimentația. Își pierde interesul pentru activitățile care înainte îi produceau satisfacție, se simte neajutorată, fără speranță și dispoziția predominantă este cea tristă. Stima de sine este în continuă scădere, cel suferind simțind că nu mai este capabil să realizeze nimic, iar în cele din urmă, apar gândurile suicidare și întrebarea „Ce rost are să mai trăiesc?”.

            Apatia persoanelor care au suferit un AVC se manifestă prin lipsa acestora de entuziasm și motivație. Probabilitatea de a renunța la o activitate, un proiect în curs sau la cariera profesională crește întrucât lipsa de interes este cea care primează și influențează funcționarea individului. Labilitatea emoțională se referă la faptul că persoanele nu își mai pot stăpâni emoțiile ca înaintea accidentului vascular cerebral și sunt martorii unor schimbări intraindividuale la nivel emoțional. Dacă anumite subiecte nu provocau nicio reacție înainte, după un AVC manifestarea emoțională este mult mai intensă, chiar cu plâns. Unele persoane pot avea schimbări bruște de dispoziție, fluctuând între râs și plâns. Labilitatea emoțională este și o manifestare a depresiei, dar poate apărea și independent de aceasta. Trăsăturile de personalitate se pot schimba în urma unui AVC. Persoana poate deveni mai agresivă, iritată. De cele mai multe ori, trăsăturile deja existente sunt exagerate, însă se întâmplă și ca o persoană foarte energică să devină pasivă sau o persoană pașnică să devină agresivă.

            Prevenirea accidentului vascular cerebral este totuși posibilă întrucât afecțiunea are mulți factori de risc modificabili. Hipertensiunea și hipercolesterolemia pot fi influențate, la sfatul medicului. De asemenea, un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și fără vicii precum tutun, alcool sau droguri scade riscul unui AVC. Factorii de risc ce nu mai pot fi modificați cuprind vârsta (riscul unui AVC crește direct proporțional cu vârsta), rasa (persoanele afro-americane și hispanice au o predispoziție mai ridicată spre AVC decât cele caucaziene) și sexul persoanei (AVC e întâlnit mai des labărbați decât la femei până în 75 de ani).

În speranța că am reușit să vă facem cunoscută realitatea dureroasă în care trăiesc bolnavii de AVC, vă invităm să susțineți acțiunea noastră caritabilă „O speranță de Crăciun” care are ca scop sprijinirea a 10 cazuri sociale de persoane victime ale accidentului vascular cerebral din Galați.

Ne puteți ajuta achiziționând produse realizare manual de voluntarii Egosano (Heart-made Boutique) sau făcând o donație în contul Asociației Egosano: BANCA BCR / CONT LEI: RO75RNCB0141143188470001.

Pentru mai multe detalii despre cum vă puteți implica în acțiunea noastră caritabilă, vă așteptăm la sediul asociației din str. Regiment 11 Siret, nr. 37A, lângă stația Tribunal, Galați.

O speranta de Craciun_poster

            Bibliografie:

  • Cinteza, M., Pana, B., Cochino, E., et al. (2007). Prevalence and control of cardiovascular risk factors in Romania cardiozone national study. Maedica – A Journal of Clinical Medicine, 2(4):277-88.
  • Lincoln, N. B., Kneebone, I. (2012). Psychological Problems after Stroke and Their Management: State of Knowledge, Neuroscience & Medicine, Vol 3 (83-89).
  • Moorley, C., Cahill, S., Tunariu, A. & Scott, O. (2014). Impact of stroke: a functional, psychological report of an inner-city multiracial population, Primary Health Care 24: 4 , 26 -34.
  • Neagoe, M. A. (2013). Cerebrovascular accidents – Public Health Issue, Acta Medica Transilvanica, Vol. 18 Issue 3, p210-213. 4p.
  • Website: http://strokesupport.eu/

 

Articol redactat de Sorina Iancu, voluntar Egosano.

Sursa foto: http://www.pinterest.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s