Arhive etichetă: Stresul la locul de munca

Corporate Well-being: idei și soluții

Stresul la locul de muncă reprezintă o problemă comună a zilelor noastre. Deși până la un punct este considerat « normal » în mediul profesional, stresul excesiv poate influența în mod negativ atât productivitatea și eficiența angajatului, cât și sănătatea fizică și emoțională a acestuia.

job stressCând te simți copleșit la serviciu, îți pierzi încrederea în tine și devii irascibil sau retras. Acest lucru te face mai puțin productiv, mai puțin eficace, și munca pare lipsita de satisfacții.

Iată câteva simptome ale stresului în exces, care, dacă sunt recurente, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru tine :

anxietate, iritabilitate, depresie, apatie, pierderea interesului pentru muncă, oboseală, probleme de concentrare, tensiune musculară, dureri de cap.

 Mai multe detalii despre impactul stresului asupra sănătății fizice și mentale, găsiți în articolele noastre :  Buna ziua! Stres aveți? și  Terapia antistres.

În sprijinul angajaților care se confruntă cu stresul la serviciu, a aparut conceptul de WELL-BEING sau BUNĂSTARE.

WELL-BEING = starea de a fi în confort, sănătos și fericit 

În cazul de față, bunăstarea angajaților la locul de muncă precum și gestionarea stresului, fac parte din « îndatoririle » angajatorului.

Din punct de vedere al managementului organizațional, Bunăstarea este un factor major în calitate, performanță, productivitate și, prin urmare, eficiență în afaceri și profit. O diminuare a stării de well-being a angajatului, are impact imediat asupra performanței și eficacității sale.

Tensiunea acumulată după o perioadă încărcată la serviciu este resimțită în organism ca o stare de rigiditate fizică, dureri de spate și de umeri, dureri de cap și disconfort emoțional. Ochii sunt triști, fruntea încruntată, buzele încordate, zâmbetul absent. Nimic nu ne bucură, nu mai suntem atât de prietenoși, ne retragem în interiorul nostru crezând că numai așa putem să controlăm situația. De fapt, oboseala fizică și psihică ne scad puterea de concentrare și cu cât vom încerca mai mult și mai din greu să muncim, cu atât vom pune o presiune mai mare pe umerii noștri.

Rezultatul? Apariția anxietății, a sentimentului de frică fără o cauză concretă, a sentimentului de frustrare și a nemulțumirii față de propria persoană. În relațiile cu cei dragi, suntem percepuți ca aricioși, ursuzi și dificili.

Cum putem evita disconfortul emotional? Având grijă de starea noastră de Well-being!

Relaxarea fizică și mentală = detensionarea minții și a musculaturii corpului.

Există mai multe metode de reducere a stresului la serviciu, care pot fi practicate atât în  timpul serviciului, cât și în afara orelor de program. Companiile au înțeles importanța protejării și promovării stării de well-being în rândul personalului.

Avantajele obținute de companiile care investesc în programe de well-being pentru angajații lor, constau în  creșterea motivației angajaților, fidelizarea acestora și implicit creșterea productivității.

Vă prezentăm câteva exemple de terapii de relaxare care pot fi practicate la birou:

Yoga are numeroase beneficii la locul de muncă :

relaxează mușchii, îmbunătățeste circulația, întărește sistemul imunitar, reglează respirația, calmează mintea.

distress at workyoga at work

Yoga poate fi deosebit de utilă pentru prevenirea durerilor de spate, gât și umeri cauzate de lucrul la birou, în special de lucrul la computer pentru perioade lungi de timp.

Cursurile de yoga pot avea loc înainte de începerea programului, în timpul pauzei de masă sau la sfârșitul programului de lucru.

Mindfulness este de asemenea o tehnică benefică pentru reducerea stresului la locul de muncă.

Mindfulness efectuat la birou sau într-o cameră separată:

induce sentimente de calm și bunăstare, îmbunătățește respirația, favorizează gândirea inovatoare, ajută la schimbarea obiceiurilor negative, îmbunătățește imaginea de sine, permite o viziune mai pozitivă asupra vieții.

stress-freeAngajații pot fi învățați cum să mediteze la locul de muncă și/sau ședințele de meditație pot fi conduse de un instructor calificat.

Puteți începe cu câteva exerciții de mindfulness și să citiți aici despre Mindfulness.

Masajul este o alta terapie practicată în mediul corporativ cu scopul de a perpetua starea de well-being a angajaților.

În general, maseurul se deplasează la sediul companiei care îl solicită pentru a efectua ședințele de masaj, fie la birou (masaj la gât/umeri), fie într-o încăpere separată.

Relaxarea prin artă este o metodă modernă de reducere a stresului angajaților.

Workshopurile de art&craft sunt activități excelente de teambulding, în care  angajații se pot relaxa făcând artă care să le stimuleze creativitatea într-un mediu plăcut și prietenos.

corporate workshop

Cu alte cuvinte, pot participa la o experiență unică de lucru în echipă, rezultatul fiind ceva total diferit de activitatea zilnică la locul de muncă.

Centrul de sănătate Egosano continuă proiectul Simte! Creează! Trăiește! cu o serie de ateliere art&craft pentru angajați!

Iată ce se va întâmpla anul acesta în cadrul atelierelor Simte! Creează! Trăiește! : découpage, pictură și desen, modelaj, bijuterii, fotografie, design floral, make up, împletituri de păr.

SCT_2016

Pentru a solicita oferta noastră, vă rugăm să ne scrieți la asociatia.egosano@gmail.com sau să ne contactați telefonic la tel. 0744 323469. Suntem pregătiți pentru angajați relaxați și fericiți!

 

 

Redactor: Simona Tase

Sursă foto: pinterest.com

 

 

 

Reclame

Impactul psihologic al stresului la locul de munca

Din ce in ce mai mult se vorbeste despre stres. Suntem stresati la locul de munca, uneori avem foarte mult de lucru si nu ne putem duce la bun sfarsit sarcinile de munca de zi cu zi, dupa care spunem ca suntem obositi. Sau atunci cand mergem la medic pentru a ne face analize, medicul ne spune : ”nu aveti nimic”. Atunci care este problema ? Atunci ne gandim la stres.

Stresul in organizatii este un fenomen care s-a raspandit foarte mult si in Romania, implicatiile stresului organizational care poate avea consecinte asupra fiintei umane dar si implicatii sociale. Stresul este abordat din mai multe perspective stiintifice : medicina, psihologie, psihiatrie, sociologie, etc. Stresul poate fi definit atat din perspectiva cauzei cat si din cea a efectului.stress ball
In fizica, stresul este acea forta capabila sa produca deformari temporare sau permanente asupra unui corp. In biologie, stresul este definit ca orice poate produce schimbari intr-un organism, cauzeaza dereglari sau reglari ale proceselor legate de acel organism. Stresul este „raspunsul organismelor vii la solicitarea de orice natura” (Selye, 1974, p.123). Exista numai doua tipuri de reactie: raspunsul activ, adica lupta si raspunsul pasiv, adica fuga sau tolerarea. Stresul poate fi definit si sub aspectul efectelor: „reactia mintii si a trupului la schimbare”, sau „rezultatul dezechilibrului atunci cand perceptia unei persoane sau actualele abilitati si resurse sunt insuficiente pentru a face fata cerintelor unei situatii date” sau „teama indusa unui organism care incearca sa isi pastreze normalitatea in fata potentialilor agenti ce il pot afecta”.
Stresul produce modificari in felul in care o persoana simte, gandeste si se comporta si poate produce schimbari in functiile psihologice. Stresul implica aspecte legate de teama fireasca, avand in vedere natura umna vis-a-vis de pericolele care se pot intampla la locul de munca, stresul profesional are caracter de legitate care poate actiona asupra orcarei persoane si poate avea efecte negative asupra individului. In viata de zi cu zi s-a pus in mod traditional accent pe aspectele negative, disfunctionale ale stresului.
In limbaj curent, atunci cand spunem despre cineva „ca este stresat” ne gandim de fapt la un nivel de stres foarte mare. La locul de munca, poate cea mai exhaustiva definitie a stresului negativ este: schimbarea in starea psihica, fizica, emotionala sau in comportamentul unei persoane ca urmare a presiunii constante exercitate asupra sa pentru a activa in moduri incompatibile cu abilitatea sa reala sau perceputa, cu timpul si resursele avute la dispozitie.
Cu alte cuvinte stresul la locul de munca poate fi definit ca cel mai daunator raspuns fizic si psihic ce ia nastere atunci cand cerintele slujbei nu se potrivesc cu resursele, capacitatile sau nevoile angajatului. Stresul la locul de munca poate conduce la compromiterea sanatatii si chiar imbolnavirestressed woman
Conceptul de stres la locul de munca este adesea confundat cu acela de competitie, dar aceste concepte nu sunt identice. Competitia ne energizeaza psihologic si fizic, si ne motiveaza sa invatam noi meserii si sa ne perfectionam munca. Cand o competitie a luat sfarsit ne simtim relaxati si satisfacuti. Importanta competitiei in munca este probabil cea la care se face referire cand se spune: „putin stres nu strica”. Uneori, insa, competitia se transforma in cerinte ale slujbei ce nu pot fi indeplinite, relaxarea se transforma in epuizare, iar senzatia satisfactiei in senzatia de stres. Pe scurt, stadiul este de imbolnavire si esec in munca.
Stresul este o reactie psihologica la solicitarile inerente ale factorilor de stres care are potentialul de a face o persoana sa se simta tensionata si anxioasa, pentru ca nu este in stare sa faca fata acestor solicitari. Stresul nu este intotdeauna consecinta unei actiuni nocive. Este neesential daca factorul de stres insusi este un lucru placut sau neplacut; efectul sau depinde exclusiv de masura in care solicita adaptabilitatea organismului. Orice activitate normala poate produce un stres puternic fara o consecinta daunatoare. Stresul daunator sau neplacut este numit „distres”. Cuvantul stres utilizat in limba engleza semnifica tensiune, incarcare, provine din cuvantul existent in limba franceza veche, distres, insemnand necaz, dificultate, situatie neplacuta. Prima silaba a disparut probabil fiind deseori inghitita, ca atunci cand se foloseste „‘neata” in loc de „buna dimineata”. La baza aparitiei stresului organizational se afla doi agenti stresori centrali de natura psihologica, acestia sunt :
1. conflictul de rol – acest factor stresor desemneaza situatiile in care o persoana, ce ocupa un anumit post, este supusa in cadrul organizatiei, unor imperative solicitari fizice si psihice prin care uneori angajatul poate genera conflicte de rol;
2. ambiguitatea rolului – desemneaza lipsa ori insuficienta informatiilor clare oportune solicitate de rezolvarea corecta a sarcinilor, individul este confruntat cu ambiguitatea rolului, nu cunoaste exact obiectivele si sarcinile ce ii revin, performantele profesionale pe care trebuie sa le aiba in organizatie, criteriile de control, evaluarea performantelor profesionale si motivarea angajatilor. Ambiguitatea traita de indivizi este diferita si marcata de trasaturile de personalitate, intensitatea stresului generat de ambiguitatea rolului care difera de la un individ la altul.
Efectele stresului la locul de munca:
Efecte psihologice
anxietate

depresie

insomnii

probleme de relationare si comunicare cu sefii si colegii

frustrare si insatisfactie la locul de munca

Comportamentale

performanta in munca scazuta

lipsa de interes asupra sarcinilor de serviciu

capacitate scazuta in luarea de decizii

deprimare

Fizice/Medicale si Fiziologice

Migrene

Cresterea ritmului cardiac

Boli cardiovasculare

Lucrurile legate de stres pot fi deopotriva placute sau neplacute, in timp ce cuvantul distres inseamna intotdeauna necaz, neplacere. Ideea de stres este foarte veche. Poate chiar „omul preistoric isi dadea seama de trasaturile comune ale acelor senzatii de descurajare si extenuare care il cuprindeau dupa o munca grea, in urma caldurii excesive sau frigului, starilor de frica sau unor indelungate perioade de boala. Chiar daca el nu constientiza faptul ca apareau intotdeauna reactii similare cand ceva era peste puterile lui, acest sentiment ii atragea totusi instinctiv atentia ca limitele propriei sale capacitati erau depasite” (Selye, 1974, p. 176).stressed man

Stresul nu trebuie evitat. De fapt nici nu poate fi evitat. Indiferent ce facem sau ce se intampla cu noi intotdeauna avem nevoie de energie pentru intretinerea vietii, combaterea efectelor daunatoare si adaptarea la influentele in permanenta schimbare pe care le exercita mediul. Un anumit nivel al stresului exista si in starea de relaxare, in timpul somnului. Intalnirea cu stresul poate fi folositoare daca, familiarizandu-ne cu modul de actionare al stresului ne vom forma in consecinta conceptia de viata.
Cei care s-au ocupat la inceput de problematica stresului nu au facut deosebirea intre distres si stres, desi stresul este o notiune mai larga cuprinzand si emotiile placute, implinirile si afirmarea personalitatii. Fiziologul francez din a doua jumatate a secolului XIX, C. Bernard, a demonstrat primul, cu mult inainte ca ideea de stres sa fi aparut, ca mediul intern al organismelor nu se schimba desi mediul lor extern se schimba in permanenta. El a observat ca viata libera si independenta este conditionata de stabilitatea mediului intern. 50 de ani mai tarziu, fiziologul american W. B. Cannon a propus ca ansamblul „proceselor fiziologice coordonate care asigura mentinerea starilor de stabilitate ce guverneaza in mare parte organismul” sa fie denumite homeostazie, exprimand capacitatea de a mentine o situatie statica invariabila.
Conservarea vietii si sanatatii noastre cere ca nimic in noi sa nu se abata prea mult de la starea obisnuita. In caz contrar survin imbolnavirea si moartea. Prima descriere a „sindromului ce apare in urma diferitelor influente nocive” a fost publicata in 1936; mai tarziu aceste reactii au devenit cunoscute sub denumirile de sindrom general de adaptare (SGA), respectiv sindrom de stres biologic. S-a evidentiat faptul ca energia de adaptare sau capacitatea de adaptare a organismului este finita, deci se poate epuiza. Ne putem irosi usor capacitatea de adaptare sau putem invata cum sa ne dramuim acest stoc de energie folosindu-l numai in scopuri utile care produc cat mai putin distres.
Sursele majore ale stresului la locul de munca sunt:

Controlul

Controlul este principalul factor de care tine de aparitia stresului ;

Competenta

Competenta tine de teama angajatului de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu a avea o provocare suficienta;

Claritatea

Claritatea tine de neintelegerea indatoririlor, modul in care acestea se pot schimba ;

Comunicarea

Lipsa de comunicare in organizatii poate duce la o atmosfera tensionata la locul de munca, care poate amplifica si creste stresul la locul de munca;

Sprijinul

Lipsa sprijinului colegilor poate ingreuna rezolvarea sarcinilor la locul de munca;

Importanta

Importanta locului de munca are o importanta foarte mare pentru fiecare angajat, daca angajatul nu considera ca locul de munca nu este important pentru el , aceasta poate deveni sursa generatoare de stres;

Responsabilitati crescute/ sarcini crescute la locul de munca

Angajatul poate deveni nervos si frustrat ca urmare a responsabilitatilor de munca crescute;

Presiunea termenelor sau a sarcinilor

Majoritatea angajatilor are un termen limita de a finaliza sarcinile de serviciu si in majoritatea cazurilor intra in criza de timp;

Lipsa de coordonare din partea superiorilor

In momentul cand o persoana are prea multi sefi, atunci pentru fiecare angajat prioritatea sarcinilor devine o problema pentru angajat;

Lipsa conditiilor de munca

Lipsa conditiilor de munca are o importanta majora pentru fiecare angajat, uneori lipsa conditiilor de munca poate duce la randament scazut la locul de munca;

Conflicte intre angajati

Lipsa comunicarii intre angajati poate genera conflicte la locul de munca.

Conditii improprii de munca – conditiile de munca neplacute sau chiar periculoase sunt factori importanti de stres.

Proiectarea necorespunzatoare a postului – poate provoca stres la oricare din nivelele organizationale. Supraincarcarea rolului sau posturile prea simple si neinteresante vor actiona ca agenti de stres. Monotonia si plictiseala se pot dovedi extrem de frustrante pentru cei care se simt capabili sa isi asume obligatii mai complexe.

Dupa modelul lui R. Karasek asupra solicitatilor si controlului in cadrul postului, posturile in care exista solicitari mari dar nu dau decat posibilitati reduse de control asupra deciziilor profesionale sunt in mod special predispuse sa produca stres si reactii negative la stres. Solicitarile mari pot aduce cu ele un ritm de lucru neuniform, supraincarcarea, timpul foarte limitat, sau responsabilitatea pentru mari pierderi materiale posibile. Lipsa de control se refera la aria limitata de decizie si autoritate.

Factori stresanti pentru rolurile de reprezentare si epuizarea. Rolurile de reprezentare sunt pozitii in care membrilor organizatiei li se cere sa interactioneze cu membrii altor organizatii sau cu publicul. Ocupantii acestor pozitii au mari sanse sa traiasca stresul fiind cu „un picior in organizatie si cu celalalt in mediul exterior”. Rolul de membru al organizatiei poate fi incompatibil cu solicitarile publicului sau ale altei organizatii.

Epuizarea dupa cum o definesc C. Maslach si S. Jackson, este o combinatie de „stare avansata de oboseala emotionala, depersonalizare si reducerea sentimentului de realizare personala, ce se produce la indivizii care lucreaza cu oamenii intr-un post sau altul”.

Candidatii cu sanse maxime la epuizare sunt: profesorii, asistentele medicale, lucratorii sociali. Epuizarea pare sa urmeze o evolutie in stadii, care incepe cu o stare de oboseala emotionala (se simte secatuit de munca, obosit dimineata, frustrat, nu vrea sa lucreze cu oamenii). Urmatorul stadiu este depersonalizarea. Aceasta se manifesta prin insensibilitate profesionala, tratarea oamenilor ca pe obiecte, nepasare fata de necazurile oamenilor. Al treilea stadiu: realizari personale reduse – nu poate face fata eficient problemelor, considera ca nu are o influenta buna asupra altora, nu poate intelege sau compatimi pe altii, nu se mai simte atras de munca sa. Epuizarea pare sa se intalneasca cel mai ades printre cei care au intrat in serviciu cu idealuri deosebit de inalte.

sursa: psyvolution.ro

imagini: pinterest.com