Arhive etichetă: stres

Bună ziua! Stress aveți?

stress

Stresul reprezintă răspunsul organismului la întâmplarile din viața de zi cu zi, întâmplari ce implică emoțiile, mintea și sufletul. Este reacția internă, condiționată, a unei persoane, la presiuni externe și este reprezentată de gândurile și sentimentele sale, precum și de reacțiile fizice. Un specialist în domeniul sănătății mintale poate trata dificultățile întâmpinate ca urmare a unui nivel ridicat de stres.

Stresul este o problemă de sănătate a zilelor noastre, un răspuns la situații neplăcute, cum ar fi pierderea locului de muncă, dificultăți în găsirea unui job, moartea unei persoane dragi, probleme în relația de cuplu. Toate acestea pot apărea de mai multe ori în cursul vieții.

Putem privi stresul ca o reacție automată de “luptă sau fugi”, ca un răspuns la o amenințare fizică asupra vieții cuiva. Acest răspuns, care determină aspectele fizice ale stresului – creșterea fluxului sanguin, creșterea ritmului cardiac, a tensiunii și a glicemiei – este imediat și de necontrolat.

Atunci când aceste aspecte fizice afectează organismul de mai multe ori pe parcursul unei zile, ca urmare a stresului la locul de muncă, a traficului, sau anumitor boli ale membrilor familiei, ele pot influența dezvoltarea unor afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat, durerile cronice și infarctul.

Stresul poate provoca, de asemenea, simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, insomnie, oboseală; în același timp, poate fi sursa unor afecțiuni psihice, ca anxietatea, depresia, sau irascibilitatea.

      Ce cauzează stresul?

Atât experiențele pozitive cât și cele negative, precum și schimbările din viața fiecăruia pot duce la stres. Iată o listă cu cei mai frecvenți factori de stres ce pot apărea în cursul vieții:

  • Pierderea locului de muncă
  • Divorțul sau despărțirea
  • Căsătoria
  • Discriminarea
  • Diminuarea resurselor financiare
  • Apariția unui copil
  • Mutatul
  • Începutul sau sfârșitul studiilor
  • Diagnosticarea cu o boală gravă

sources-of-stress

Aceste evenimente sunt văzute ca normale de-a lungul existenței. Așadar, stresul este o parte din viața majorității oamenilor, dar poate fi mai ușor de gestionat în “cantități” mici, cu atât mai mult cu cât factori adiacenți ajută la diminuarea sa.

O căsătorie, de exemplu, este în general considerată un eveniment fericit, și chiar dacă pregătirea evenimentului ar putea fi stresantă, emoția pozitivă trăită de cuplu duce la reducerea efectelor fizice și psihice ale stresului experimentat.

Efectele stresului asupra sănătății

Stresul cronic produce numeroase probleme de sănătate fizică și mintală. Cercetări în domeniu au arătat efectele unui nivel de stres ridicat:

  • Insomnie sau hipersomnie
  • Poftă de mâncare redusă sau crescută
  • Abuz de medicamente sau de alcool
  • Tulburări de sănătate mintală
  • Scăderea productivității și satisfacției la locul de muncă
  • Scăderea intimității
  • Dureri de cap
  • Dureri cronice
  • Furie
  • Depresie
  • Anxietate
  • Lipsa interesului în activități sociale
  • Infarct și accident vascular cerebral

Când aceste efecte se produc ca urmare a stresului, ele vor dispărea odata ce situația stresantă este rezolvată. Cu toate acestea, ele pot deveni grave, și atunci este necesar un tratament medical precum și consiliere psihologică, mai ales dacă starea de stres persistă.

42284-Dear-Stress-Let-s-Break-Up

Terapia prin artă reduce stresul

Atunci când stresul vieții cotidiene duce la abuz de droguri de orice natură, la boli cronice, la lipsa bucuriei de a trai și lipsa relaxării, o programare la un specialist în domeniul sănătății mintale vă poate ajuta cu tratament împotriva simptomelor legate de stres. De asemenea, o analiză a situațiilor care determină stresul și care vă afectează starea de bine, este necesară.

Terapia prin artă vă arată modul în care arta poate duce la cunoașterea de sine, precum și cât de liniștitor poate fi procesul de creație. Simpla observare și analizare a unei opere de artă poate face o mare diferență în modul nostru de gândire și poate, de asemenea, să reducă stresul.

Terapia prin arta îi ajută pe oameni să descopere lucruri despre ei înșiși pe baza a ceea ce creează. Este un bun instrument folosit de psihologi în evaluarea pacienților, o bună modalitate de a se regăsi pe sine.

Nu trebuie neapărat să fiți un artist talentat pentru a beneficia de acest tip de terapie; de fapt, ea reprezintă un mijloc de a vă exprima emoții ce pot deveni negative atunci când sunt reprimate.

Arta a fost întotdeauna folosită ca o modalitate de expresie, dați-i o șansă!

Sâmbătă, 10 octombrie, ora 10, aveți această oportunitate de a învăța să vă relaxați folosind terapia culorilor în cadrul atelierului „Relaxare prin artă”, facilitat de psihologul clinician Alina Chercea Closca (https://www.facebook.com/alina.cherceaclosca).

Înscrierile se fac telefonic sau direct la sediul asociației. Vă așteptăm să petrecem împreună 4 ore de conexiune cu noi înșine, cu prezentul și cu viața noastră.

relaxare prin arta_poster final

Traducere și adaptare: Simona Tase, redactor Egosano.

Sursă articol:

Sursă foto: http://pinterest.com

Reclame

O ceşcuţă de stimă de sine, vă rog!

Ne place să ne începem bine ziua. Să ne trezim cu zâmbetul optimistului pe faţă, să avem timp suficient pentru acordarea fizică şi emoţională la noua zi şi mai ales să ne respectăm ritualul savurării unei ceşcuţe de cafea. Fără acest ritual ziua nu este bună, energia mobilizatoare se lasă aşteptată şi starea emoţională este iritată şi nervoasă.

Tuturor ni s-a întâmplat să avem şi zile proaste iar una dintre explicaţiile date de cei din jur se referă fix la ceşcuţa de stimă de sine supranumită şi drogul, întăritorul de dimineaţă sau licoarea magică.

Afirmăm despre partenerul care trânteşte uşile ‘neatent” sau colegul de birou care îmbufnat îşi înfundă capul în monitorul calculatorului, şeful care ne cheamă la şedinţă la prima oră, că “probabil nu şi-au băut cafeaua de dimineaţă” Oare aşa să fie?

Nu stiu. Habar n-am! Fiecare persoana are propriile motive numai de ea stiute sau .. nestiute care o determina sa se comporte ca un ….stiti voi. 😀

Ne aricim când suntem trataţi cu agresivitate, aroganţă sau ignoranţă. Ne gândim că am făcut ceva rău, am greşit şi suntem pedepsiţi…pe nedrept.

Căutăm să ne controlăm starea emoţională găsind explicaţii facile şi uşor digerabile. Ne frământă tensiunea din încăpere şi încet-încet nu ne mai putem concentra la activitatea noastră. Ne simţim din ce in ce mai stresaţi, inima bate din ce in ce mai tare. Uităm să respirăm dar ştim că ne plesneşte capul de durere. Un singur gând ne trece prin minte: vrem să bem o cafea!

coffee as a solution

Unii dintre noi au privilegiul de a primi cafeaua gratis la birou, pe când alţii tânjesc dupa gustul tonic şi reconfortant al cafelei până la pauza de masă sau chiar până ajung acasă.

Pe lângă efectul garantat de energizare şi îmbunătăţire a stării de spirit, prin stimularea producţiei de cortizon şi adrenalină, bun antioxidant şi diuretic, cafeaua este de ajutor celor cu stimă de sine scăzută, care se panichează în situaţii tensionate.

Cafeina “hrăneşte” stima de sine atunci când “suntem praf”, când simţim că ne fuge pământul de sub picioare şi credem despre noi că nu suntem buni de nimic. O ceşcuţă de cafea filtrată conţine cca 110 mg de cafeină, suficientă pentru a stimula sistemul nervos central şi a ne scoate din starea de depresie. (http://www.sanatate.org)

Când cafeina ajunge la creier creşte secreţia de norepinefrină, un neurotransmiţător asociat cu aşa-numitul răspuns de luptă.” (Dr. Siriuc Simona – Tulburarile legate de consumul de cafea)

Aşa se explică de ce după ce consumam o ceaşcă de cafea, avem senzaţia că suntem în control şi găsim energia necesară pentru a trece la acţiune. În loc să ne “pârjolim” în propriile gânduri demobilizatoare şi autodistrictive, mai bine facem ceva pentru a reduce tensiunea apasător de stresantă.

Când spun sa facem ceva, mă refer la ceva constructiv, benefic şi…prietenos. 🙂

În nici un caz nu veţi detensiona atmosfera dacă veţi folosi o abordare agresiv de directă împreună cu o atitudine ostentativă de genul “Ce-ai, mă, de trânteşti uşa aşa? sau “Să-nţeleg că nu-ţi place de mine astăzi, colegu’?” Sau “Ce-aveţi, şefu’, cu noi de ne chinuiţi cu şedinţa aşa de dimineaţă?!”

Odată ce am depăşit blocajul emoţional, am făcut câteva exerciţii de respiraţie şi ne-am repetat în gând câteva lucruri frumoase despre noi înşine, putem să privim partenerul/colegul/şeful în ochi şi cu blândeţe şi grijă să întrebăm :

“S-a întâmplat ceva? Te văd  tensionat. Cu ce te pot ajuta?” sau “Observ că ceva nu este în ordine şi m-ar ajuta să ştiu ce se întâmplă!”.

Comunicarea asertivă este de mare ajutor în relaţiile tensionate. Abilitatea de a comunica în mod asertiv se poate dobândi, însă capacitatea de a folosi tehnicile de comunicare asertiva depinde de parerea pe care o avem despre noi şi de cât de bine ştim să gestionăm stresul.

Ceşcuţa de cafea ne poate fi de ajutor în situatii de stres numai dacă se evită consumul în exces care poate duce la apariţia tulburărilor de somn şi chiar a tulburărilor anxioase.

Va doresc un weekend placut!

coffee on Friday

 Sursa foto: pinterest.com

Tu in ce dispozitie esti astazi?

 La unul din trainingurile organizate de una dintre companiiile unde am lucrat, trainerul ne-a intrebat daca ni s-a intamplat vreodata sa mergem la serviciu fara chef de lucru. Fiind un training care se incheia cu evaluarea noastra, a angajatilor, majoritatea nu a raspuns la intrebare. Nu va pot spune ce au gandit colegii mei legat de cheful de mers la serviciu, insa raspunsul meu a fost DA – este normal ca uneori sa nu avem chef sa facem lucrurile care TREBUIE.

Dispozitie, toane, chef, toate au legatura cu starea emotionala in permanenta schimbare si usor influentabila. EMOTIILE genereaza sau blocheaza ENERGIA VITALA. 

Va invit sa parcurgeti chestionarul dedicat dispozitiei. Persoanele interesate de interpretare, sunt rugate sa imi trimita grila de raspuns personala pe adresa de email alina_chercea@yahoo.com. 

 

  1. Esti multumit de viata ta?                                                                                          Nu   Da
  2. Ai renuntat la multe din activitatile si preocuparile tale?                                                Nu  Da
  3. Simti ca viata ta este goala?                                                                                      Nu   Da
  4. Te simti adesea plictisit?                                                                                           Nu   Da
  5. In general te afli intr-o buna dispozitie?                                                                         Nu   Da
  6. Te temi ca ti se va intampla ceva rau?                                                                         Nu   Da
  7. Te simti fericit in majoritatea timpului?                                                                         Nu   Da
  8. Te simti deseori neajutorat?                                                                                        Nu   Da
  9. Preferi mai degraba sa stai acasa decat sa iesi si sa faci lucruri noi?                             Nu   Da
  10. Crezi ca ai mai multe probleme cu memoria decat ceilalti?                                            Nu   Da
  11. Ti se pare minunat ca esti in viata acum?                                                                     Nu   Da
  12. Te simti inutil in starea in care te afli?                                                                           Nu   Da
  13. Te simti plin de energie?                                                                                              Nu   Da
  14. Crezi ca te afli intr-o situatie fara speranta?                                                                   Nu   Da
  15. Crezi ca cei mai multi sunt intr-o situatie mai buna ca a ta?                                            Nu   Da

 

 Imagine