Arhive pe categorii: AUTOCUNOAŞTERE

Despre A FI PERFECT – OLCBreneCourse-Lesson3

self-compassion„Voi vorbi cu mine însămi în acelaşi mod în care vorbesc cu cei pe care îi iubesc.”

Mi-am zis că este o promisiune. Până la prima abatere…conştientizată şi asumată.

După o săptămână de activităţi bine-marcate pe to-do-lista mea, am ajuns să mă grăbesc şi implicit să mă stresez din teama că nu voi avea timp să fac şi ceva pentru mine…ceva ce „nu trebuie” făcut…ceva ce îmi place să fac în tihnă, fără presiunea timpului.

Mi-am spus  „ok, respiră adânc…linişteşte-te…ai tot timpul din lume..” şi apoi tot eu îmi ziceam…„Pe naiba..am maxim 2 ore libere…cam atât doarme cel mic…”. Cumplită este situaţia în care sunt nevoită să duc muncă de lămurire cu mine însămi şi să îmi dau explicaţii pertinente despre importanţa de a mă relaxa, de a face sport, de a face ce-mi place.

Aceeaşi voce a inchiziţiei răsună ca un ecou fără sfârşit şi insistă iar şi iar pe aceleaşi lucruri care trebuie făcute şi nu oricum, ci foarte bine ca să nu dăm ocazia lumii să ne comenteze şi să ne judece sau să creadă că nu suntem destul de bune…şi să evităm cel mai grav lucru adică SĂ NE FACEM DE RUŞINE!!

Da, ştiu că în limbajul părinţilor şi educatorilor din toate timpurile şi de peste tot există expresia sabotoare „SĂ NU NE FACI DE RUŞINE”. Câtă bătaie de cap îmi dau aceste cuvinte întipărite adânc în structura personalităţii mele!

Frica de a nu fi judecat/ă, sentimentul de ruşine, durerea cauzată de o privire dezaprobatoare, frica de a nu fi acceptat/ă…toate pornesc de la întrebarea „Oare ce cred ceilalţi (despre mine)?” De aici se naşte dorinţa de A FI PERFECT.

„Perfectionism is the belief that if we act perfect, live perfect, look perfect, we can minimize or avoid the pain of blame, judjment and shame.” Dr. Brené Brown

Din frica de a nu fi scoşi în faţa clasei şi arataţi cu degetul, din frica de a nu „ateriza” la panoul ruşinii sau de a fi evitaţi de cei dragi, ajungem să facem ceea ce ni se spune doar pentru că trebuie; ajungem să ne auto-învinovăţim atunci când nu reuşim să facem cuiva pe plac şi ajungem să ne sabotăm propriul succes pentru că gândim că nu suntem destul de buni.

„Perfectionism is not self improvement. Perfectionism is about trying to earn approval and acceptance.” Dr. Brené Brown

Cei trei „P” (Please. Perform. Perfect.) la care Dr. Brené Brown face referire în capitolul 3 al cărţii sale, The Gift of Imperfection, sunt cărţile câştigătoare ale DEPRESIEI, ANXIETĂŢII, ADICŢIILOR. Aşa că dacă vi s-a întâmplat vreodată să vă simţiţi blocaţi, „paralizaţi” emoţional, deşi raţional aveaţi planul făcut, atunci este bine să ştiţi că..

„..perfectionism is the path to life paralysis” Dr. Brené Brown

perfectionism

Cum să schimb FII PERFECT/Ă în FII CURAJOS/OASĂ

Conştientizarea a ceea ce ni se întâmplă este un pas important în vindecarea emoţională. A ne vedea din această nouă perspectivă şi a (ne) înţelege înseamnă o apropiere semnificativă de noi înşine, de autenticitatea noastră.

„To overcome perfectionism we need to develop shame resilience and to practice self-compassion.” Dr. Brené Brown

Dr. Brené Brown vorbeşte despre self-compassion, un cuvânt greu de tradus în limba română. Auto-compasiune sună ciudat, aşa-i? Unde mai pui că în DEX compasiune înseamnă milă, compătimire şi nu despre asta este vorba.

Acest „self-compassion” se referă la self-kindness, common-humanity şi mindfulness, adică să fim mai înţelegători cu noi înşine, să acceptăm că suntem oameni şi cu toţii greşim şi suferim, să trăim în aici şi acum.

Putem să începem cu exerciţii de explorare a propriilor temeri, cu o noua modalitate de comunicare cu noi înşine, cu o noua întrebare „Cum să mă dezvolt?”.

Personal am lucrat cu propria dorinţă de a fi perfectă; am explorat frica de a fi judecată şi am găsit cuvintele potrivite pentru a pune limite sentimentului de ruşine.

self-compassion_artjournalPS: Sunt curioasă să aflu numai părerile celor care au fost sau sunt în aceeaşi „arenă” cu mine. Restul părerilor nu mă interesează.

Cu acelaşi drag,

semnatura Alina

 

 

 

 

Ghidul meu de sănătate emoţională

Am placerea de a vă oferi în dar primul ghid de sănătate emoţională marca Egosano.

Acesta NU ESTE UN TEST PSIHOLOGIC!

Acest ghid de sănătate emoţională are rolul de suport emoţional de aceea nu trebuie să lipsească din portofelul fiecăruia. Locul lui este lângă cartea de identitate, permis auto sau cardul de salariu.

CUM SE FOLOSEŞTE?

Imaginaţi-vă că vă priviţi în oglindă şi vedeţi cea mai bună, iubitoare şi prietenoasă variantă a voastră. Lăsaţi-o pe ea să răspundă la întrebările din Ghidul meu de sănătate emoţională!

Luaţi-vă timp de reflectare şi fiţi sinceri cu voi înşivă. Scrieţi răspunsurile în spaţiile alocate fiecărei întrebări.

Ce înseamnă dacă nu aveţi ce să scrieţi la anumite întrebări?

Înseamnă că este timpul să vă îmbunătăţiţi relaţia cu voi înşivă, să vă acordaţi atenţie nevoilor personale, să vă ascultaţi emoţiile şi să începeţi să le daţi importanţă. Este timpul să vă apreciaţi şi să vă pese de voi înşivă.

Cum mă ajută ghidul meu de sănătate emoţională?

Dacă sunteţi printre cei fericiţi care au răspuns la toate întrebările, eu vă felicit!!! Aveţi o relaţie bună cu propria persoană, o stimă de sine ridicată şi încredere în sine.

Din nefericire, cu toţii suntem expuşi la situaţii generatoare de distres (stres negativ) şi cunoaştem cât de dificil poate fi să facem faţă unor astfel de situaţii. În stres gândirea îşi pierde direcţia şi coerenţa, iar emoţiile negative preiau controlul.

Părerea despre propria persoană se schimbă la 180 grade, iar persoana „flower-power” sau „it’s good to be me” devine nimeni alta decât o persoană căreia i s-au înecat corăbiile.

Ei bine, atunci când simţiţi că vi s-au înecat corăbiile şi că viaţa-i grea, scoateţi din portofel acest ghid (al vostru) de sănătate emoţională şi citiţi ce scrie acolo. Aceeia sunteţi voi cei reali şi autentici! Acela este spiritul care vă defineşte şi vă face să mergeţi mai departe!

Aveţi încredere în voi şi în ghidul (vostru) de sănătate emoţională! Sănătatea emoţiilor contează!

ghid sa sanatate emotionala_poster

Despre Autenticitate – #OLCBreneCourseL2

authenticity„If I am full of self-doubt or shame, I can sell myself out and be anybody you need me to be.”

Uau! Aceasta este adevarata lecţie pe care am primit-o în cadrul celei de-a doua sesiuni a cursului The Gifts of Imperfection by dr. Brené Bown.

Vă mărturisesc faptul că am fost conştiincioasă şi mi-am notat ideile relevante ale cursului (deşi nu există cuvânt spus la întâmplare sau menit să umple rândurile). Cu toate acestea, ideea ca dacă sunt plină de îndoieli legate de mine însămi sau de ruşine, mă pot vinde şi pot fi oricine vrei să fiu, m-a impactat în mod deosebit. Să vă spun şi de ce..

În timpul facultăţii am cochetat cu domeniul jurnalismului şi am urmat un curs de redactor-reporter. Tânăra studentă dornică de vedetism (de fapt de confirmare a valorii pe care mi-au dat-o părinţii când m-au pus pe piedestal) a ajuns la ora dlui lector universitar drd. Gheorghe Preda. Acolo am avut de prezentat o scurtă ştire de la deschiderea unui eveniment.

După părerea mea, un astfel de exerciţiu avea rolul de a te obişnui cu stilul şi limbajul jurnalistic. Însă cu o mimică dezaprobatoare, dl Preda avea să-mi pună proiecţiile la punct.

” Nu-mi place! Parcă eşti Andreea Marin! Vreau să fii TU!” (Şi în 2003 Andreea Marin era la TV)

Am înţeles ce a vrut să spună dl Preda (MTV News Chief Editor pe vremea aceea) însă abia acum ştiu cum să fac asta.

Dr. Brené Brown spune că A FI AUTENTIC este o ALEGERE de a te afişa lumii în mod real, sincer, cu defectele şi calităţile tale, cu vulnerabilităţile şi imprefecţiunile tale.

Până acum credeam despre mine că nu sunt autentică; că sunt o sumedenie de măşti care vorbesc oamenilor pe limba lor. Credinţa aceasta mi-a fost întărită de prof. Enăchescu pe care mi-l amintesc spunând că psihologul trebuie să fie un cameleon (desigur că se referea la modul în care comunicăm cu persoanele cu boli psihice).

În realitate, îmi era greu să fiu autentică într-o perioadă în care cel mai mult îmi doream să fiu pe plac lumii în care îmi proiectasem visele.

Acum am îmbrăţişat convingerea că Autenticitatea este practica zilnică de a renunţa la cine credem că trebuie să fim pentru a fi acceptaţi.

Ce trebuie să ştii dacă alegi şi vrei să fii autentic?

– să cultivi curajul de a fi imperfect;

– să stabileşti graniţe şi limite;

– să îţi dai voie să fii vulnerabil/ă;

– să exersezi empatia;

– să ai grijă de relaţiile tale (cu cei care te iubesc şi te acceptă aşa cum eşti).

„Courage is telling our story and not being immune to criticism.”

„Staying vulnerable is a risk we have to take to experience connection.”

În partea artistică a călătoriei mele interioare, dr. Brené ne-a invitat să facem un search în albumul cu fotografii şi să alegem cu inima acele fotografii în care ne vedem autentici.

Aceasta sunt eu în cea mai autentică formă! :))))

Authentic meVă mulţumesc pentru că sunteţi alături de mine în această călătorie şi vă invit să ne imaginăm că împărţim acelaşi compartiment de tren care ne duce acolo unde vrem cu adevărat să ajungem. Care este povestea voastră?

Pe curând,

semnatura Alina

O ceşcuţă de stimă de sine, vă rog!

Ne place să ne începem bine ziua. Să ne trezim cu zâmbetul optimistului pe faţă, să avem timp suficient pentru acordarea fizică şi emoţională la noua zi şi mai ales să ne respectăm ritualul savurării unei ceşcuţe de cafea. Fără acest ritual ziua nu este bună, energia mobilizatoare se lasă aşteptată şi starea emoţională este iritată şi nervoasă.

Tuturor ni s-a întâmplat să avem şi zile proaste iar una dintre explicaţiile date de cei din jur se referă fix la ceşcuţa de stimă de sine supranumită şi drogul, întăritorul de dimineaţă sau licoarea magică.

Afirmăm despre partenerul care trânteşte uşile ‘neatent” sau colegul de birou care îmbufnat îşi înfundă capul în monitorul calculatorului, şeful care ne cheamă la şedinţă la prima oră, că “probabil nu şi-au băut cafeaua de dimineaţă” Oare aşa să fie?

Nu stiu. Habar n-am! Fiecare persoana are propriile motive numai de ea stiute sau .. nestiute care o determina sa se comporte ca un ….stiti voi. 😀

Ne aricim când suntem trataţi cu agresivitate, aroganţă sau ignoranţă. Ne gândim că am făcut ceva rău, am greşit şi suntem pedepsiţi…pe nedrept.

Căutăm să ne controlăm starea emoţională găsind explicaţii facile şi uşor digerabile. Ne frământă tensiunea din încăpere şi încet-încet nu ne mai putem concentra la activitatea noastră. Ne simţim din ce in ce mai stresaţi, inima bate din ce in ce mai tare. Uităm să respirăm dar ştim că ne plesneşte capul de durere. Un singur gând ne trece prin minte: vrem să bem o cafea!

coffee as a solution

Unii dintre noi au privilegiul de a primi cafeaua gratis la birou, pe când alţii tânjesc dupa gustul tonic şi reconfortant al cafelei până la pauza de masă sau chiar până ajung acasă.

Pe lângă efectul garantat de energizare şi îmbunătăţire a stării de spirit, prin stimularea producţiei de cortizon şi adrenalină, bun antioxidant şi diuretic, cafeaua este de ajutor celor cu stimă de sine scăzută, care se panichează în situaţii tensionate.

Cafeina “hrăneşte” stima de sine atunci când “suntem praf”, când simţim că ne fuge pământul de sub picioare şi credem despre noi că nu suntem buni de nimic. O ceşcuţă de cafea filtrată conţine cca 110 mg de cafeină, suficientă pentru a stimula sistemul nervos central şi a ne scoate din starea de depresie. (http://www.sanatate.org)

Când cafeina ajunge la creier creşte secreţia de norepinefrină, un neurotransmiţător asociat cu aşa-numitul răspuns de luptă.” (Dr. Siriuc Simona – Tulburarile legate de consumul de cafea)

Aşa se explică de ce după ce consumam o ceaşcă de cafea, avem senzaţia că suntem în control şi găsim energia necesară pentru a trece la acţiune. În loc să ne “pârjolim” în propriile gânduri demobilizatoare şi autodistrictive, mai bine facem ceva pentru a reduce tensiunea apasător de stresantă.

Când spun sa facem ceva, mă refer la ceva constructiv, benefic şi…prietenos. 🙂

În nici un caz nu veţi detensiona atmosfera dacă veţi folosi o abordare agresiv de directă împreună cu o atitudine ostentativă de genul “Ce-ai, mă, de trânteşti uşa aşa? sau “Să-nţeleg că nu-ţi place de mine astăzi, colegu’?” Sau “Ce-aveţi, şefu’, cu noi de ne chinuiţi cu şedinţa aşa de dimineaţă?!”

Odată ce am depăşit blocajul emoţional, am făcut câteva exerciţii de respiraţie şi ne-am repetat în gând câteva lucruri frumoase despre noi înşine, putem să privim partenerul/colegul/şeful în ochi şi cu blândeţe şi grijă să întrebăm :

“S-a întâmplat ceva? Te văd  tensionat. Cu ce te pot ajuta?” sau “Observ că ceva nu este în ordine şi m-ar ajuta să ştiu ce se întâmplă!”.

Comunicarea asertivă este de mare ajutor în relaţiile tensionate. Abilitatea de a comunica în mod asertiv se poate dobândi, însă capacitatea de a folosi tehnicile de comunicare asertiva depinde de parerea pe care o avem despre noi şi de cât de bine ştim să gestionăm stresul.

Ceşcuţa de cafea ne poate fi de ajutor în situatii de stres numai dacă se evită consumul în exces care poate duce la apariţia tulburărilor de somn şi chiar a tulburărilor anxioase.

Va doresc un weekend placut!

coffee on Friday

 Sursa foto: pinterest.com