Egosano's Blog

TRATAT DE PSIHOPATOLOGIE SI PSIHIATRIE PENTRU PSIHOLOGI

egosano — Mon, 31 Oct 2011 16:05:12 +0000

TRATAT DE PSIHOPATOLOGIE SI PSIHIATRIE PENTRU PSIHOLOGI

Autori: Florin Tudose, Catalina Tudose, Letitia Dobranici
Nr. de pagini: 704
Pret: 85.00 Ron
Colectia: Psihologie Psihoterapie
Blog: http://edituratrei.wordpress.com/
Editura TREI

Sanatatea mintala reprezinta domeniul principal de interes pentru cei care imbratiseaza cariera de psiholog, iar psihologia clinica constituie una dintre cele mai atractive dar si cele mai dificile ipostaze profesionale. Este un domeniu in care sunt necesare cunostinte aprofundate, capacitatea de a lucra in echipa, precum si deschiderea catre interdisciplinaritate.
Impresionantele mutatii aparute in ultimele decenii in abordarea suferintelor psihice au antrenat modificari importante in modul in care psihologul, ca specialist al domeniului, este implicat in diagnosticare si terapie.Psihologul in formare, fie ca este student, fie ca este participant la un program masteral va avea prin aceasta lucrare un instrument complet si modern care sa il ajute in descifrarea universului bolii psihice si va putea cunoaste intregul evantai al posibilelor interventii terapeutice.

Posibilitatea unei mai bune comunicari cu psihiatrul este o conditie importanta a dezvoltarii profesionale a fiecarui psiholog clinician si o conditie necesara a succesului in aceasta nobila profesiune.

Florin Tudose este profesor de psihologie clinica si psihiatrie. Domenii de interes: psihosomatica, psihosexologia, relatia medic-pacient, psihiatria de legatura. A publicat peste 20 de volume in domeniile de care se ocupa.

Catalina Tudose este conferentiar de psihiatrie. Principalele domenii de cercetare sunt: tulburarile cognitive, psihiatria varstnicului, psihofarmacologia, etica si deontologia profesionala.
Letitia Dobranici este lector de psihopatologie. Principalele domenii de care se preocupa: gerontopsihiatria, sanatatea mintala, calitatea vietii in bolile psihice.

Cuprins:
Multumiri
Argument

Capitolul 1. Domeniul si instrumentele psihopatologiei.
1.1. Definitia, obiectul si continutul psihopatologiei.
1.2. Raportul cu alte stiinte
1.3. Modele in psihopatologie
1.3.1. Modelul ateoretic
1.3.2. Modelul behaviorist (comportamentalist)
1.3.3. Modelul biologic
1.3.4. Modelul cognitivist .
1.3.5. Modelul dezvoltarii
1.3.6. Modelul ecosistemic
1.3.7. Modelul etnopsihopatologic
1.3.8. Modelul etologic
1.3.9. Modelul existentialist
1.3.10. Modelul experimental
1.3.11. Modelul fenomenologic
1.3.12. Modelul psihanalitic
1.3.13. Modelul social
1.3.14. Modelul structuralist
1.4. Modelul biopsihosocial
1.5. Elemente de neuropsihologie
1.5.1. Psihologul si neuropsihologia
1.5.2. Ce este neuropsihologia clinica?
1.5.3. Elemente de neuroanatomie functionala .
1.5.3.1. Sistemul limbic
1.5.3.2. Girusul cingulat
1.5.3.3. Ganglionii bazali .
1.5.3.4. Lobii frontali
1.5.3.4.1. Functiile lobilor frontali
1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali .
1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitiva
1.5.3.4.2.2. Afectarea gandirii abstracte, testarii ipotezelor si modularii cognitiei .
1.5.3.4.2.3. Tulburari ale comportamentului si personalitatii .
1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului
1.5.3.4.2.5. Deteriorarea functiei motorii
1.5.3.4.2.6. Deteriorarea retexelor
1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social
1.5.3.4.2.8. Confabulatii si sindromul de reduplicare .
1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal
1.5.3.5. Lobii parietali
1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali .
1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitiva
1.5.3.5.1.2 Tulburarile de sensibilitate
1.5.3.5.1.3. Alte semne si simptome clinice care apar in afectarea lobului parietal
1.5.3.5.1.4. Corelatiile neuropsihologice intre zonele afectate din lobii parietali si manifestarile patologice
1.5.3.6. Lobii temporali
1.5.3.7. Lobii occipitali
1.6. Obiectul psihopatologiei

Capitolul 2. Norma, normalitate, comportament normal
2.1. Conceptul de normalitate
2.2. Normalitatea ca sanatate
2.3. Normalitatea ca valoare medie
2.4. Normalitatea ca utopie
2.5. Normalitatea ca proces
2.6. Normalitate si comunicare
2.7. Normalitate si adaptare

Capitolul 3. Sanatate si boala mintala.
3.1. Conceptul de sanatate
3.2. Anormalitate si boala
3.3. Anormalitate si prejudecata .
3.4. Comportamentele anormale .
3.5. Conceptul de boala psihica
3.6. Boala psihica si ecosistem
3.7. Dimensiuni existentiale ale bolii psihice

Capitolul 4. Personalitatea normala si patologica
4.1. Încercari de definire a personalitatii
4.2. Boala si personalitate .
4.3. Cauzele medicale ale schimbarilor de personalitate
4.4. Tulburarile de personalitate .
4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei
4.4.2. Recunoasterea tulburarilor de personalitate .
4.4.3. Clasificarea tulburarilor de personalitate si ipostaze medicale ale acestora .
4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoida
4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoida .
4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipala
4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisociala
4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline
4.4.3.5.1. Elemente de etiologie si etiopatogenie
4.4.3.5.2. Tabloul clinic al personalitatii borderline
4.4.3.5.3. Strategii specifice de tratament in tulburarea de personalitate borderline
4.4.3.6. Tulburarea de personalitate histrionica
4.4.3.7. Tulburarea de personalitate narcisica
4.4.3.8. Tulburarea de personalitate evitanta
4.4.3.9. Tulburarea de personalitate dependenta
4.4.3.10. Tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva
4.4.3.11. Alte tulburari de personalitate .
4.4.4. O posibila etiologie a tulburarilor de personalitate .
4.4.5. Tratamentul tulburarilor de personalitate
4.4.5.1. Modalitati de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat .
4.4.5.2. Managementul medical al pacientilor cu tulburari de personalitate
4.5. Tulburarile globale (pervazive) de dezvoltare ale copilului
4.5.1. Tulburarea autista
4.5.1.1. Criterii DSM IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea autista
4.5.1.2. Scurta prezentare clinica .
4.5.1.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
4.5.1.4. Abordare terapeutica
4.5.1.5. Tratamentul psihofarmacologic .
4.5.1.6. Tratamentul psihoterapeutic
4.5.1.7. ABA — Applied Behavioral Analysis
4.5.1.8. PECS — Picture Exchange Communication System .
4.5.1.9. TEACCH — Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children
4.5.1.10. RDI — Relationship Development Intervention
4.5.1.11. Floortime — DIR/Greenspan (Developmental Individual Difference, Relationship Based Model)
4.5.1.12. Programul Son Rise
4.5.1.13. More Than Words
4.5.1.14. Metoda Mifne — Israel .
4.5.2. Tulburarea Asperger
4.5.2.1. Criterii DSM IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea Asperger
4.5.2.2. Scurta prezentare clinica .
4.5.2.2.1. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
4.5.2.2.2. Abordare terapeutica
4.6. Tulburari de personalitate si boala .

Capitolul 5. De la simptom la cadrul clinic
5.0. Semiologia — limbajul necesar
5.1. Tulburarile perceptiei
5.1.1. Cadrul conceptual
5.1.2. Clasificarea tulburarilor de perceptie
5.1.2.2. Hipoestezia
5.1.2.3. Sinestezia
5.1.2.4. Agnoziile
5.1.2.5. Iluzia
5.1.2.5.2. Falsele recunoasteri .
5.1.2.5.3. Falsele nerecunoasteri
5.1.2.5.4. Pareidoliile
5.1.2.5.5. Alte iluzii
5.1.2.6. Halucinatiile
5.1.2.6.1. Elemente de fenomenologie si fiziopatologie
5.1.2.6.2. Halucinatiile vizuale din migrena
5.1.2.6.3. Halucinatiile din narcolepsie
5.1.2.6.4. Halucinatiile din starile confuzionale induse de boli somatice si stari toxice
5.1.2.6.5. Halucinatiile auditive
5.1.2.6.6. Halucinatiile olfactive si gustative
5.1.2.6.7. Fenomene de tip halucinator inrudite cu halucinatiile .
5.1.2.6.8. Halucinatiile psiho-senzoriale
5.1.2.6.9. Halucinatiile psihice (pseudohalucinatiile)
5.1.2.6.10. Sindromul de automatism mintal Clérambault-Kandinski
5.1.2.6.11. Evaluarea experientelor halucinatorii
5.2. Tulburarile de atentie
5.2.1. Cadrul conceptual
5.2.1.1. Capacitatea atentiei
5.2.1.2. Selectare si orientare
5.2.1.3. Selectarea raspunsului si controlul executiei
5.2.1.4. Atentia sustinuta .
5.2.2. Hiperprosexia
5.2.3. Hipoprosexia
5.2.4. Aprosexia
5.3. Tulburarile de memorie
5.3.1. Cadrul conceptual
5.3.2. Clasificarea memoriei
5.3.2.1. Memoria senzoriala
5.3.2.2. Memoria de scurta durata
5.3.2.3. Memoria de lunga durata
5.3.3. Dismnezii cantitative
5.3.3.1. Hipermneziile
5.3.3.2. Hipomneziile
5.3.3.3. Amneziile .
5.3.4. Dismnezii calitative (paramnezii)
5.4. Tulburarile de gandire
5.4.1. Cadrul conceptual
5.4.2. Tulburari in discursivitatea gandirii .
5.4.2.1. Tulburari in ritmul gandirii
5.4.2.2. Tulburari in tuenta gandirii
5.4.2.2.1. Fadingul mintal
5.4.2.2.2. Barajul ideativ (Kraepelin) .
5.4.3. Tulburari in ansamblul gandirii
5.4.3.1. Ideile dominante .
5.4.3.2. Ideile prevalente
5.4.3.3. Ideile obsesive
5.4.3.4. Ideile delirante
5.4.4. Structurarea deliranta
5.4.4.1. Delirurile sistematizate
5.4.4.2. Delirurile nesistematizate
5.4.5. Tulburari operationale ale gandirii
5.4.5.1. Definitii ale inteligentei
5.4.5.2. Coeficientul de inteligenta
5.4.5.3. Tipuri de inteligenta
5.4.5.4. Conceptul de inteligenta emotionala
5.4.5.5. Teste de evaluare a inteligentei .
5.4.5.6. Scala de inteligenta Binet–Simon
5.4.5.7. Scala de inteligenta Stanford–Binet
5.4.6. Tipuri de tulburari operationale ale gandirii
5.4.6.1. Stationare (nedezvoltarea gandirii)
5.4.6.2. Progresive (dementele)
5.5. Tulburarile comunicarii
5.5.1. Aspecte neuropsihologice ale limbajului
5.5.2. Tipuri de afazii .
5.5.2.1. Afazia nontuenta .
5.5.2.2. Afazia tuenta
5.5.3. Teste neuropsihologice de evaluare a limbajului
5.5.4. Tulburari ale comunicarii verbale
5.5.4.1. Tulburari ale expresiei verbale
5.5.4.2. Tulburari ale expresiei grafice
5.5.4.3. Afaziile
5.5.5. Tulburari ale comunicarii nonverbale
5.5.5.1 fiinuta
5.5.5.2 Mimica
5.5.5.3 Gestica
5.6. Tulburarile de vointa .
5.6.1. Cadrul conceptual
5.6.2. Elemente de neuropsihologia vointei
5.6.3. Tipologia tulburarilor de vointa
5.7. Tulburarile de constiinta
5.7.1 Cadrul conceptual
5.7.2. Tulburarile campului de constiinta
5.7.2.1 Tulburarile claritatii si capacitatii de integrare a campului de constiinta
5.7.2.2. Evaluarea starii de constienta
5.7.2.2.1. Scala Glasgow (GCS, Glasgow Coma Scale)
5.7.2.3. Tulburari ale structurii campului de constiinta
5.7.2.3.1. Îngustarea campului de constiinta
5.7.2.3.2. Starea crepusculara .
5.7.2.3.2.1. Starea crepusculara isterica .
5.7.2.3.2.2. Personalitatea multipla
5.7.2.3.3. Confuzia mintala (starile confuzionale) .
5.7.3. Tulburarile constiintei de sine .
5.7.3.1. Tulburarile constiintei corporalitatii (somatognozia) .
5.7.3.1.1. Tulburari de schema corporala de tip neurologic
5.7.3.1.2. Tulburari de schema corporala de natura psihica
5.7.3.1.3. Desomatizarea
5.7.3.2. Tulburarile constiintei realitatii obiectuale
5.7.3.3. Tulburari ale constiintei propriei persoane
5.7.3.3.1. Personalitatea multipla (alterna)
5.7.3.3.2. Depersonalizarea
5.7.3.3.3. Sindromul de automatism mintal(Kandinski-Clérambault) .
5.8. Conduita motorie si tulburarile ei
5.8.1. Cadrul conceptual
5.8.2. Tulburari de miscare psihogenice
5.8.2.1. Definitie
5.8.2.2. Caracteristici generale ale tulburarilor de miscare psihogenice
5.8.2.3. Prognosticul tulburarilor de miscare psihogenice
5.8.2.4. Principalele tipuri de tulburari de miscare psihogenice
5.8.2.4.1. Tremorul periferic (al extremitatilor) si generalizat psihogenic
5.8.2.4.2. Reactii exagerate de tresarire
5.8.2.4.3. Distonia psihogenica
5.8.2.4.4. Parkinsonismul psihogenic
5.8.2.4.5. Tulburari de mers si postura psihogenice
5.8.2.4.6. Ticuri si mioclonii paroxistice psihogenice
5.8.2.4.7. Convulsiile nonepileptice psihogenice
5.8.2.4.8. Paralizia functionala si tulburarile senzoriale
5.8.3 Dezorganizarea conduitelor motorii
5.8.4. Tulburari motorii induse de tratamentul cu neuroleptice .
5.8.4.1. Distonia acuta
5.8.4.2. Akatisia
5.8.4.3. Diskineziile
5.8.4.4. Sindromul parkinsonian .
5.9. Tulburarile afectivitatii
5.9.1. Cadrul conceptual
5.9.2. Tulburarile dispozitiei .
5.9.2.1. Hipotimiile
5.9.2.2. Hipertimiile
5.9.2.2.1. Anxietatea
5.9.2.2.2. Depresia
5.9.2.2.3. Euforia
5.9.2.3. Tulburarile dinamicii dispozitionale
5.9.3. Tulburari ale emotiilor elaborate
5.9.3.1. Paratimiile .
5.9.3.2. Fobiile
5.9.3.3. Extazul
5.10. Comportamente agresive extreme
5.10.1. Agresivitatea ca simptom. Cadrul conceptual
5.10.2. Elemente de neuropsihologie a impulsivitatii si agresivitatii
5.10.3. Evaluarea agresivitatii
5.10.4. Scale de evaluare a agresivitatii
5.10.5. Ipostaze clinice ale agresivitatii
5.10.6. Suicidul .
5.10.6.1. Definitie. Cadrul conceptual
5.10.6.2. Instante ale fenomenului suicidar
5.10.6.2.1. Ideea de suicid veleitara
5.10.6.2.2. Santajul cu suicidul
5.10.6.2.3. Tentativele suicidare
5.10.6.2.4. Sindromul presuicidar
5.10.6.2.5. Suicidul disimulat (travestit)
5.10.6.2.6. Raptusul suicidar .
5.10.6.2.7. Suicidul cronic (parasuicidul)
5.10.6.2.8. Conduita suicidara
5.10.6.3. Suicidul in doi (suicidul dual) .
5.10.6.4. Suicidul colectiv .
5.10.6.5. Conduitele pseudosuicidare (falsele suiciduri)
5.10.6.6. Factori de risc pentru suicid
5.10.6.6.1. Factori socio-economici
5.10.6.6.1.1. Statutul marital
5.10.6.6.1.2. Suicidul in functie de sex
5.10.6.6.1.3. Habitatul
5.10.6.6.1.4. Statutul profesional .
5.10.6.6.2. Factorii meteorologici si cosmici .
5.10.6.6.3. Factorii somatici
5.10.6.6.4. Ereditatea
5.10.6.6.5. Suicidul in functie de varsta
5.10.6.7. Suicidul in bolile psihice
5.10.6.7.1. Suicidul in depresie
5.10.6.7.1.1. Bilantul evaluarii riscului suicidar
5.10.6.7.1.2. Gradul de angajament intr o criza suicidara
5.10.6.7.1.3. Simptomatologia actuala
5.10.6.7.1.4. Antecedente personale
5.10.6.7.1.5. Context psihosocial .
5.10.6.7.1.6. Personalitate .
5.10.6.7.1.7. Antecedente familiale
5.10.6.7.1.8. Evaluarea gravitatii unei tentative suicidare
5.10.6.7.2. Suicidul in schizofrenie
5.10.6.7.3. Suicidul in epilepsie
5.10.6.7.4. Suicidul in intarzierea mintala
5.10.6.7.5. Suicidul in demente
5.10.6.7.6. Suicidul in alcoolism si toxicomanii
5.10.6.7.7. Suicidul in nevroze
5.10.6.7.8. Suicidul in tulburarile de personalitate .
5.10.6.8. Mituri si false pareri despre suicid
5.10.6.9.Tipuri particulare de suicid
5.10.6.9.1. Sinuciderea de abandon
5.10.6.9.2. Sinuciderea „samsonica“ .
5.10.7. Homicidul
5.10.8. Infanticidul

Capitolul 6. Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si interventie psihologica
6.1. Principiile etiologiei
6.1.1. Factorii genetici .
6.1.2. Constitutia fizica
6.1.3. Personalitatea
6.1.4. Bolile somatice
6.1.5. Stresul psihosocial
6.2. Tulburari psihice cu determinare organica
6.2.1. Întarzierea mintala
6.2.1.1. Definitie
6.2.1.2. Scurta prezentare clinica .
6.2.1.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.2.1.4. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.2.1.5. Investigatii psihologice specifice
6.2.1.6. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician .
6.2.2. Dementele
6.2.2.1. Conceptul de dementa
6.2.2.2. Diagnosticul de dementa
6.2.2.3. Etape in investigarea dementei .
6.2.3. Deficitul cognitiv minor (Mild Cognitive Impairment)/MCI
6.2.3.1. MCI — cadru conceptual
6.2.3.2. Criterii de diagnostic
6.2.3.3. MCI — entitate clinica heterogena
6.2.3.4. Aspecte neuropsihologice in MCI
6.2.3.5. Perspective terapeutice in MCI .
6.2.4. Deteriorarea in imbatranirea normala si patologica
6.2.5. ADHD
6.2.5.1. Definirea ADHD
6.2.5.2. Istoric
6.2.5.3. Date epidemiologice si etiopatogenie
6.2.5.4. Diagnosticul ADHD
6.2.5.5. Tabloul clinic ADHD
6.2.5.6. Comorbiditatea ADHD
6.2.5.7. Scale specifice de masurare ADHD
6.2.5.8. Tratament ADHD .
6.2.5.9. Adhd la adulti
6.2.6. Tulburari psihopatologice in epilepsie
6.3. Nevrozele
6.3.1. Tulburarile anxioase
6.3.1.1. Tulburarea anxioasa generalizata
6.3.1.1.1. Definitie
6.3.1.1.2. Scurta prezentare clinica
6.3.1.1.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.3.1.1.4. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.3.1.1.5. Investigatii psihologice specifice .
6.3.1.1.6. Interventia psihofarmacologica in tulburarile anxioase
6.3.1.1.7. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.3.1.2. Tulburarea de panica
6.3.1.2.1. Definitie
6.3.1.2.2. Prezentare clinica
6.3.1.2.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.3.1.2.4. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.3.1.2.5. Investigatii psihologice specifice .
6.3.1.2.6. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.3.1.3. Tulburarile fobice anxioase — fobiile
6.3.1.3.1. Prezentare clinica
6.3.1.3.2. Categorii de fobie
6.3.2. Tulburarile obsesiv-compulsive (TOC)
6.3.2.1. Tabloul clinic al tulburarilor
6.3.2.1.1. Obsesia
6.3.2.1.2. Compulsia
6.3.2.1.3. Principalele teme obsesive .
6.3.2.1.4. Ritualuri compulsive frecvente
6.3.2.1.5. Lentoarea obsesiva .
6.3.2.1.6. Anxietatea
6.3.2.2. Tabloul clinic al tulburarii in copilarie .
6.3.2.3. Tulburari asociate .
6.3.2.4. Criterii de diagnostic
6.3.2.5. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.3.2.6. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.3.2.6.1. Factori biologici
6.3.2.6.2. Factori psihosociali .
6.3.2.7. Investigatii psihologice specifice
6.3.2.8. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.3.2.8.1. Terapia comportamentala .
6.3.2.8.2. Terapia familiala
6.3.2.8.3. Medicatie
6.3.2.8.4. Psihochirurgia
6.3.3. Neurastenia
6.3.3.1. Istoricul si dezvoltarea conceptului
6.3.3.2. Ipoteze etiologice in sindromul oboselii cronice
6.3.3.3. Neurastenia — definitie .
6.3.3.4. Criteriile ICD 10 pentru neurastenie
6.3.3.5. Consensul de neurastenie
6.3.3.6. Cateva date epidemiologice
6.3.3.7. Aspecte etiologice .
6.3.3.8. Cadrul clinic al neurasteniei si oboseala (epuizarea) ca simptom central
6.3.3.9. Neurastenia si tulburarile somatoforme
6.3.3.10. Neurastenia si sindromul burnout
6.3.3.11. Alte sindroame inrudite cu neurastenia
6.3.3.12. Profilaxia si tratamentul neurasteniei .
6.3.4. Tulburarea de stres posttraumatic
6.3.4.1. Definitie
6.3.4.2. Scurta prezentare clinica .
6.3.4.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.3.4.4. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.3.4.4.1. Factori neuro-bio-psihologici
6.3.4.4.2. Factorul genetic
6.3.4.4.3. Teoria psihanalitica .
6.3.4.4.4. Teoria comportamentala
6.3.4.4.5. Teoria cognitiva
6.3.4.5. Investigatii psihologice specifice
6.3.4.6. Interventiile psihofarmacologice
6.3.4.7. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician379
6.3.4.7.1. Psihoterapia de grup
6.3.4.7.2. Terapia comportamentala .
6.3.4.7.3. Terapia cognitiv-comportamentala
6.3.4.7.4. Psihoterapia senzitivo-motorie
6.3.4.7.5. Terapia prin expunere prelungita pentru PTSD
6.3.4.7.6. Terapia familiala
6.3.5. Dismorfofobia
6.3.5.1. Definitie. Istoric
6.3.5.2. Dismorfofobia ca simptom
6.3.5.3. Sindromul dismorfofobic in diferite circumstante
6.3.5.4. Dismorfofobia — tablou psihopatologic
6.3.5.4.1. Automutilarea ca o consecinta a dismorfofobiei
6.3.5.4.1.1. Automutilarea majora
6.3.5.5. Abordare terapeutica
6.3.6. Hipocondria
6.3.6.1. Semantica si semiologie .
6.3.6.2. Hipocondria si psihanaliza
6.3.6.3. Organodinamismul si hipocondria
6.3.6.3.1. Clasificarile lui H. Ey
6.3.6.4. Modelul cognitiv al hipocondriei
6.3.6.5. Fenomenologie si hipocondrie
6.3.6.6. Medicul si hipocondriacul — un cuplu inseparabil
6.3.6.7. Hipocondria — o viziune psihopatologica romaneasca
6.3.6.8. Repere somatice si psihice in psihopatologia hipocondriei .
6.3.6.9. Epidemiologia hipocondriei
6.3.6.10. Evolutie si prognostic
6.3.6.11. În cautarea unei strategii terapeutice .
6.3.6.11.1. Tratamentul medicamentos
6.3.6.11.2. Psihoterapiile
6.3.6.12. Hipocondria si anxietatea referitoare la sanatate la varstnici
6.4. Conceptul de psihoza
6.4.1. Tulburarile paranoide
6.4.1.1.Definitie
6.4.1.2. Prezentare clinica .
6.4.1.3. Subtipuri de tulburare deliranta
6.4.1.4. Elemente si tulburari asociate
6.4.1.5. Paranoia
6.4.1.6. Parafrenia .
6.4.1.7. Delirul senzitiv de relatie
6.4.1.8. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.4.1.9. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.4.1.10. Investigatii psihologice specifice
6.4.1.11. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului
6.4.2. Schizofrenia
6.4.2.1. Definitie
6.4.2.2. Prezentare clinica .
6.4.2.2.1.Criteriile DSM-IV pentru schizofrenie
6.4.2.2.2. Criterii de schizofrenie ICD 10
6.4.2.3. Forme clinice de schizofrenie
6.4.2.3.1. Schizofrenia dezorganizata
6.4.2.3.2. Schizofrenia catatonica
6.4.2.3.3. Schizofrenia paranoida
6.4.2.3.4. Schizofrenia reziduala
6.4.2.3.5. Schizofrenia simpla .
6.4.2.3.6. Schizofrenia nediferentiata
6.4.2.4. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.4.2.5. Evolutia si prognosticul schizofreniei
6.4.2.6. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.4.2.7. Investigatii psihologice specifice
6.4.2.7.1. Bateria de inteligenta Wechsler (WAIS) .
6.4.2.7.2. Proba de inteligenta Raven
6.4.2.7.3. Testul Rorschach
6.4.2.7.4. TAT
6.4.2.7.5.Testul Szondi .
6.4.2.7.6. Testul arborelui (Koch)
6.4.2.7.7. Testul persoanei (Machover, Human Figure Drawing — HFD) .
6.4.2.7.8. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI) .
6.4.2.7.9. PANSS — Positive And Negative Symptoms Scale
6.4.2.7.10. SAPS si SANS (Scalele de evaluare a simptomelor pozitive si negative)
6.4.2.8. Medicatia antipsihotica — neuroleptice
6.4.2.8.1. Definitie
6.4.2.8.2. Efectele terapeutice ale neurolepticelor
6.4.2.8.3. Clasificarea neurolepticelor dupa activitatea psihofarmacologica
6.4.2.8.4. Efecte adverse
6.4.2.8.5. Antipsihotice depozit (dupa Taylor D., 1999)
6.4.2.9. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician446
6.4.3. Tulburarile afective
6.4.3.1. Tulburarea afectiva bipolara
6.4.3.1.1. Definitie
6.4.3.1.2. Scurta prezentare clinica
6.4.3.1.3 Episodul maniacal
6.4.3.1.4. Episodul depresiv
6.4.3.1.4.1. Diagnosticul episodului depresiv major
6.4.3.1.4.2. Tulburari asociate .
6.4.3.1.4.3. Ghid de depistare a depresiei
6.4.3.1.4.4. Factorii primari de risc pentru depresie
6.4.3.1.4.5. Importanta istoricului de depresie .
6.4.3.1.4.6. Diagnostic pozitiv de depresie
6.4.3.1.4.7. Interviul clinic este cea mai eficienta metoda de diagnostic
6.4.3.1.5. Episoade mixte
6.4.3.1.6. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.4.3.1.7. Clasificare si modalitati de evolutie in tulburarea bipolara
6.4.3.1.8. Aspecte psihosociale ale PMD
6.4.3.1.9. Comorbiditate
6.4.3.1.10. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii .
6.4.3.1.11. Investigatii psihologice specifice
6.4.3.1.12. Medicatia in boala bipolara
6.4.3.1.13. Interventia terapeutica a psihologului clinician
6.4.3.2. Distimia
6.4.3.2.1. Scurta prezentare clinica
6.4.3.2.2. Diagnosticul de distimie dupa criteriile DSM-IV
6.4.3.2.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.4.3.2.4. Aspecte terapeutice .
6.4.3.3. Ciclotimia .
6.4.3.3.1. Scurta prezentare clinica
6.4.3.3.2. Faza depresiva
6.4.3.3.3. Faza hipomaniacala
6.4.3.3.4. Complicatii
6.4.3.3.5. Posibilitati de evolutie
6.4.3.3.6. Aspecte terapeutice .
6.5. Toxicomaniile si alcoolismul
6.5.1. Conceptul de adictie — addiction
6.5.1.1. O perspectiva dinamica in adictie
6.5.2. Alcoolismul
6.5.2.1. Definitie
6.5.2.2. Epidemiologia alcoolismului
6.5.2.3. Complicatii ale alcoolismului
6.5.2.4. Predispozitie si factori de risc in alcoolism
6.5.2.5. Circumstante patologice induse de alcool
6.5.2.6. Intoxicatia alcoolica
6.5.2.7. Delirium tremens .
6.5.2.8. Tulburarea psihotica indusa de alcool .
6.5.2.9. Probleme in consultarea pacientilor cu abuz de alcool sau medicamente
6.5.2.10. Tratamentul in alcoolism
6.5.2.10.1. Strategia terapeutica in alcoolism
6.5.2.10.2 Psihoterapiile in alcoolism
6.5.2.11. Interventia psihologului in alcoolism .
6.5.3. Toxicomania
6.5.3.1. Definitie
6.5.3.2. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu o substanta, dupa DSM IV
6.5.3.3. Criterii de diagnostic pentru abstinenta de o substanta
6.5.3.4. Craving sau apetenta
6.5.3.5. Dependenta
6.5.3.5.1. Dependenta fizica
6.5.3.5.2. Dependenta psihica
6.5.3.6. Principalele droguri
6.5.3.7. Factori implicati in consumul de droguri
6.5.3.8. Droguri empatogene si entactogene
6.5.3.9. Derivatii de opiu .
6.5.3.9.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu opiacee (DSM-IV)
6.5.3.9.2. Sevrajul la opiacee
6.5.3.10. Cocaina
6.5.3.10.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu cocaina (DSM-IV)
6.5.3.11. Halucinogenele
6.5.3.11.1. Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de perceptie persistenta halucinogena (tashbacks)
6.5.3.12. Derivatii de canabis (hasis, marijuana)
6.5.3.13. Barbituricele .
6.5.3.13.1. Intoxicatia cu barbiturice
6.5.3.14. Tranchilizantele
6.5.3.14.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu sedative, hipnotice sau anxiolitice
6.5.3.14.2. Criterii de diagnostic pentru abstinenta de sedative, hipnotice sau anxiolitice
6.5.3.14.3. Probleme in consultarea pacientilor cu abuz de medicamente sau droguri
6.5.3.15. Strategii terapeutice in toxicomanii
6.5.3.15.1. Tratamentul in toxicomania cu heroina .
6.5.3.16. Alte toxicomanii si toxicofilii medicamentoase
6.5.3.16.1. Etnobotanicele
6.5.3.16.2. Toxicofiliile medicamentoase
6.5.3.17. Interventia psihologului in toxicomanii
6.6. Bolile factice si simularea
6.6.1. Definitia bolilor factice .
6.6.1.1. Descriere generala
6.6.1.2. Particularitati clinice
6.6.1.2.1. Tulburarile factice cu simptome somatice predominante
6.6.1.2.2. Tulburari factice cu simptome psihologice dominante .
6.6.1.2.3. Tulburari factice cu simptome combinate, somatice si psihologice
6.6.1.3. Variante moderne ale sindromului Münchausen
6.6.1.3.1. Sindromul Münchausen by proxi .
6.6.1.3.2. Sindromul Münchausen pe internet
6.6.1.4. Consideratii psihodinamice
6.6.1.5. Prevalenta si genetica
6.6.1.6. Tratament si interventie psihologica
6.6.2. Simularea
6.6.2.1. Caracteristici clinice
6.6.2.2. Management

Capitolul 7. De la psihosomatica la somatizare
7.1. Definitii si cadru conceptual
7.2. Somatizarea intre psihanaliza si neurobiologie
7.3. Somatizare si medicina psihosomatica
7.4. Grupa tulburari somatoforme in DSM-IV .
7.5. Tulburari somatoforme si normativitate
7.6. Afectivitatea negativa si somatizarea
7.7. Somatizare si constiinta
7.8. Somatizarea — un comportament in fata bolii
7.9. Genetica si somatizare
7.10. Somatizare si personalitate .
7.11. Posibile modele ale somatizarii
7.11.1. Somatizarea ca mecanism de aparare psihologic
7.11.2. Somatizarea ca amplificare nespecifica a suferintei
7.11.3. Somatizarea ca tendinta de a apela la ingrijiri medicale .
7.11.4. Somatizarea ca o consecinta a suprautilizarii asistentei medicale535
7.12. Etiologie si ontologie in somatizare
7.13. Fiziologie si psihiatrie in determinarea simptomelor functionale
7.14. Factorii psihosociali si somatizarea
7.15. Comorbiditate si somatizare
7.16. Nosografie si somatizare
7.17. Antropologie si somatizare

Capitolul 8. Repere in psihosexologie.
8.1. Problema sexualitatii in lumea contemporana
8.2. Medicul si sexualitatea — o situatie inedita
8.3. Disfunctiile sexuale psihogene
8.4. F 52 — Clasificarea disfunctiilor sexuale in psihiatrie
8.4.1. Disfunctiile sexuale masculine
8.4.1.1. Disfunctia erectila .
8.4.1.1.1. Disfunctia erectila si depresia
8.4.1.1.2. Modalitati de abordare a disfunctiei erectile psihogene
8.4.2. Disfunctiile sexuale feminine .
8.4.2.1. Vaginismul
8.4.2.1.1. Forme de manifestare in vaginism
8.4.2.1.2. Managementul dispareuniei si vaginismului
8.4.2.2. Orgasmul si frigiditatea .
8.4.2.2.1. Ciclul raspunsului sexual feminin
8.4.2.2.2. Orgasmul — vaginal/clitoridian .
8.4.2.2.3. Frigiditatea
8.4.2.2.3.1. Frigiditate versus hipogineism
8.4.2.2.3.2. Frigiditate ca sexism .
8.4.2.2.3.3. Frigiditatea ca disfunctie sexuala
8.4.2.2.3.4. Clasificarea frigiditatii
8.4.2.2.3.5. Incidenta si prognostic
8.4.2.2.3.6. Consultul in frigiditate
8.4.2.2.3.7. Consideratii psihodinamice in frigiditate
8.4.2.2.4. Tratamentul anorgasmiei
8.4.3. Disfunctiile sexuale ale cuplului
8.4.4. Factori implicati in disfunctiile sexuale ale cuplului
8.4.5. Tipuri de psihoterapie folosite in tratamentul disfunctiilor sexuale
8.4.5.1. Indicatiile psihoterapiei cognitiv–comportamentale in disfunctiile sexuale (Hawton, 1995)
8.4.5.2. Factorii responsabili de succesul tratamentului
8.5. Ce este perversiunea?
8.5.1. Un punct de vedere psihopatologic
8.5.2. Parametri ai severitatii parafiliei
8.5.3. Clasificarea parafiliilor — de la Freud la nosografia contemporana
8.5.3.1. Perversiuni de obiect
8.5.3.2. Perversiuni de scop
8.5.3.3. Perversiuni „prin supraestimare sexuala“
8.5.3.4. Perversiuni legate de alegerea si numarul partenerilor
8.5.4. Criteriile diagnostice pentru perversiunile sexuale cuprinse in ICD
8.5.5. Tulburari multiple ale preferintei sexuale
8.5.6. Alte tipuri de preferinta sexuala
8.5.7. Principalele perversiuni sexuale
8.5.7.1. Travestismul
8.5.7.2. Fetisismul .
8.5.7.3. Exhibitionismul
8.5.7.4. Voyeurismul
8.5.7.5. Sadomasochismul .
8.5.7.6. Pedofilia
8.5.7.7. Adictia sexuala (dependenta la sex, comportamentul sexual compulsiv)
8.5.7.8. Cybersexul — o enigma contemporana
8.5.8. Exista o terapie a perversiunilor?
8.5.8.1. Instaurarea controlului extern
8.5.8.2. Scaderea libidoului
8.5.8.3. Tratarea afectiunilor comorbide
8.5.8.4. Terapia cognitiv-comportamentala
8.5.8.5. Psihoterapia psihodinamica

Capitolul 9. Examinarea bolnavului psihic
9.1. Examenul psihiatric
9.2. Examinarea starii psihice
9.2.1. Istoricul personal al pacientului
9.2.2. Istoricul scolar
9.2.3. Istoricul sexual
9.2.4. Istoricul marital .
9.2.5. Istoricul profesional
9.2.6. Circumstante sociale prezente
9.2.7. Istoricul medico-legal
9.2.8. Istoricul medical anterior
9.2.9. Personalitatea premorbida
9.2.10. Interviul unui apartinator
9.2.10.1. Impresii asupra persoanei care informeaza
9.2.11. Boala actuala
9.2.12. Antecedente psihiatrice heredo-colaterale .
9.2.13. Istoricul psihiatric
9.3. Examenul psihic
9.3.1. Prezentare si comportament
9.3.1.1. Reactia fata de examinator
9.3.1.2. Activitatea motorie
9.3.2. Tulburari de vorbire si gandire
9.3.2.1. Viteza vorbirii
9.3.2.2. Continuitatea vorbirii
9.3.2.3. Tulburari in exprimarea gandirii
9.3.2.3.1. Fuga de idei .
9.3.2.3.2. Perseverarea .
9.3.2.4. Functiile cognitive
9.3.2.4.1. Orientarea
9.3.2.4.2. Atentia si concentrarea
9.3.2.4.3. Înregistrarea si memoria de scurta durata
9.3.2.4.4. Memoria recenta
9.3.2.4.5. Memoria de lunga durata .
9.3.2.4.6. Inteligenta
9.3.2.4.7. Abstractizarea
9.3.2.4.8. Tulburarile de continut ale gandirii
9.3.2.4.8.1. Preocupari
9.3.2.4.8.2. Convingeri (credinte) anormale
9.3.3. Afectivitatea si dispozitia
9.3.3.1. Tulburarile dispozitiei
9.3.3.1.1. Dispozitia subiectiva
9.3.3.1.2. Observarea obiectiva a dispozitiei
9.3.4. Reactivitatea neurovegetativa .
9.3.5. Perceptia .
9.3.5.1. Halucinatiile
9.3.6. Critica bolii si capacitatea de judecata

Capitolul 10. Psihoterapiile
10.1. Conceptul de psihoterapie .
10.2. Relatia terapeutica
10.3. Psyche si soma
10.4. Principalele orientari psihoterapeutice
10.4.1. Psihoterapiile de incurajare
10.4.2. Psihoterapiile de sustinere
10.4.3. Sugestia .
10.4.3.1. Autosugestia
10.4.4. Hipnoza
10.4.5. Reveria dirijata
10.4.6. Reeducarea individuala
10.4.7. Biofeedbackul
10.4.8. Art-terapia
10.4.9. Meloterapia
10.4.10. Cromoterapia .
10.4.11. Psihoterapiile scurte .
10.4.12. Psihoterapia nondirectiva de tip rogersian
10.4.13. Logoterapia
10.4.14. Analiza existentiala (Daseinsanalyse)
10.4.15. Psihanaliza
10.4.16. Psihoterapia jungiana
10.4.17. Psihoterapia adleriana
10.4.18. Terapiile de grup
10.4.19. Psihodrama
10.5. Terapiile familiale
10.6. Medicul ca psihoterapeut
10.7. Psihoterapie si iatrogenie
10.8. Parintii psihoterapiei

Capitolul 11. Amenintari si provocari la adresa psihiatriei. Orientari contemporane. Psihiatria – o practica etica
11.1. Directia psihobiologica
11.2. Dogma si eclectism .
11.2.1. Dogma inexistentei bolii psihice
11.2.2. Ereditate si degenerescenta
11.2.3. Învatarea sociala
11.2.4. Boala psihica si sexualitate
11.2.5. Stresul — cauza unica
11.3. Noile patologii si sanatatea mintala
11.4. Harti genetice si viitorul psihopatologiei .
11.5. Psihiatria — o practica etica
11.6. Despre abuzul psihiatric
11.7. Diagnostic psihiatric si etica
11.8. Diagnostic si etichetare
11.9. Terapie si etica
11.9.1. Confidentialitatea
11.9.2. Etica, transfer si contratransfer
11.9.3. Psihofarmacologie si etica
11.10. Boala si stigmatizare
11.11. Drepturile pacientilor

Mic dictionar de nume ilustre
Bibliografie

Filed under: CITESC, DECI...EXIST! Tagged: Florin Tudose, Psihiatrie, PSIHOLOG, psihopatologie

Oportunitate de job la Galati: TEAM LEADER C/C++/COM+

egosano — Wed, 20 Jul 2011 10:24:57 +0000

Trenkwalder – companie multinationala de resurse umane, recruteaza pentru clientul nostru – companie europeana de furnizare de servicii informatice, software si management documente, un TEAM LEADER C/C++/COM+ la GALATI.

Responsabilitati:

- cunostinte avansate al limbajului C++, cu accent pe dezvoltarea sub Windows (Win32 API)
- min 5 ani experienta in dezvoltarea de aplicatii Win32COM+ folosind limbajul C++ si MFC &ATL libraries;
- experienta in dezvoltarea de componente ActiveX pentru aplicatii web;
- experienta in dezvoltarea de componente native 64-bit;
- cunostinte de Microsoft Visual Studio development environment;
- experienta de min 2 ani in coordonarea unei echipe

Beneficii:

pachet salarial motivant;
oportunitatea dezvoltarii profesionale intr-o organizatie multinationala de profil.

Persoanele interesate sunt rugate sa trimita un CV la adresa a.closca@trenkwalder.com pana la data de 29 iulie 2011. Numai persoanele selectate vor fi contactate.

Filed under: JOB NEWS Tagged: team leader C++ la Galati, Trenkwalder

Lifelong Learning Solutions: Agenda cursurilor de dezvoltare profesionala 2011

egosano — Thu, 30 Jun 2011 09:34:32 +0000

+ Lifelong Learning Solutions va invita sa participati in data de 9 iulie 2011, intre orele 9,00 si 16,30, la seminarul intitulat “Schimbarile din viata noastra – oportunitati de dezvoltare personala“!

Trainer: Anca COMAN

Locatia: Seminarul va fi gazduit de Facultatea de Psihologie-Sociologie a Universitatii Spiru Haret din Bucuresti, in sala nr.203, la etajul al doilea al cladirii vechi. Adresa: Bd. Basarabia nr. 256, sector 3. (Vis-a-vis de statia de metrou “Republica”, la cca 150m distanta.)

Taxa de seminar include diploma de participare, suportul de curs, doua pauze de cafea si pauza de pranz. Intrucat evenimentul este partial sponsorizat, fiecare persoana va plati doar 220Lei (TVA inclus).

Reduceri: Studentii Facultatii de Psihologie -Sociologie a Universitatii Spiru Haret vor plati 190Lei. Studentii din alte centre universitare vor plati 200Lei.

Termenul limita pentru inscriere si achitarea taxei: 1 iulie 2011.

Pentru a ne solicita orice alte informatii suplimentare va rugam sa utilizati formularul de contact: http://www.lifelong.ro/contact

Pentru inscrieri va rugam sa utilizati exclusiv acest formular: http://www.lifelong.ro/formular-de-inscriere-cursuri-deschise

Detalii referitoare la continutul seminarului puteti gasi aici: http://www.lifelong.ro/schimbarile-din-viata-noastra-oportunitati-de-dezvoltare-personala

Va asteptam cu drag!

+ In deschiderea ciclului de ateliere dedicate relatiilor de munca, Lifelong Learning Solutions va invita sa participati in data de 30 iulie 2011, intre orele 9,00 si 17,00, la seminarul intitulat “Contractul individual de munca in contextul legislativ actual”!

Formator autorizat de CNFPA: Ane-Mary ORMENISAN, jurist specializat in Managementul Resurselor Umane si in Dreptul Muncii, trainer certificat in Process Communication Model®, analist tranzactional in supervizare pentru domeniul organizational. Detalii: http://www.lifelong.ro/despre-ane-mary-ormenisan

Numarul maxim de locuri este 25.

Taxa de participare: 250Lei (TVA inclus) – insumeaza costurile orelor de training, suportul de curs, diplomele, doua pauze de cafea si masa de pranz.

Reduceri:

Persoanele care se inscriu fiindca au aflat despre acest seminar din Newsletter-ul oferit de portalul www.cursurisicertificari.ro primesc o reducere de 5% din valoarea taxei de participare.

Studentii Facultatii de Psihologie – Sociologie a Universitatii Spiru Haret vor plati doar 220Lei pentru un loc. Studentii din alte centre universitare vor plati 230Lei pentru un loc.

Aceste reduceri nu se pot cumula.

Termenul limita pentru inscriere si achitarea taxei: 20 iulie 2011.

Locatia: Seminarul va fi gazduit de Facultatea de Psihologie – Sociologie a Universitatii Spiru Haret din Bucuresti, in sala nr.203, la etajul al doilea al cladirii vechi. Adresa: Bd. Basarabia nr. 256, sector 3. (Vis-a-vis de statia de metrou “Republica”, la cca 150m distanta.)

Detalii referitoare la continutul seminarului puteti gasi aici: http://www.lifelong.ro/contractul-individual-de-munca-in-contextul-legislativ-actual

Pentru a ne solicita orice alte informatii suplimentare va rugam sa folositi formularul de contact: http://www.lifelong.ro/contact

Pentru inscrieri va rugam sa utilizati doar acest formular: http://www.lifelong.ro/formular-de-inscriere-cursuri-deschise

Pentru a beneficia de oferta noastra in sistemul in house, companiile interesate sunt rugate sa ne contacteze completand acest formular: http://www.lifelong.ro/training-formular-de-inscriere

Va asteptam cu drag!

+ Lifelong Learning Solutions va invita sa participati - in Bucuresti, in perioada 16-18 septembrie 2011, intre orele 9,00-17,30 - la seminarul PCM® introductiv - “Comunicarea eficienta in afaceri”!

Acest seminar este recunoscut international si este inclus atat in programul “PCM – Train the Trainer” – http://www.process-communication.ro/tot.htm, cat si in programul “PCM – Train the Coach” – http://www.process-communication.ro/ttc.htm.

Kahler Communication Europe, Process Communication UK Ltd. si Process Communication Romania au anuntat ca prin actiunile lor conjugate in domeniul responsabilitatii sociale corporative doresc sa stimuleze interesul coach-ilor, medicilor, profesorilor, psihologilor, specialistilor in resurse umane, trainerilor si studentilor in a folosi PCM® ca instrument al dezvoltarii lor personale. Prin urmare, KCE si KCR ofera suport financiar in cazurile adecvate pentru a ajuta profesionistii din domeniile mentionate sa cunoasca si sa aplice Modelul Procesului Comunicarii®.

Lifelong Learning Solutions se alatura acestor organizatii internationale si ofera facilitati speciale participantilor la seminariile PCM® pe care le organizeaza, finantand cu pana la 25% un anumit numar de locuri in fiecare sesiune.

Traineri certificati PCM®: Ane-Mary ORMENISAN si Anca COMAN

Numarul de locuri: 16 – dintre care 6 beneficiaza de finantare partiala.

Locatia: Seminarul va fi gazduit de Facultatea de Psihologie a Universitatii Spiru Haret din Bucuresti, in sala nr.203 de la etajul al doilea al cladirii vechi. Adresa: Bd. Basarabia nr. 256, sector 3. (De la statia de metrou Republica pana la facultate sunt cca 150m distanta.) In functie de numarul persoanelor inscrise, va exista si optiunea alegerii unei alte locatii, care va fi anuntata participantilor cu o saptamana inaintea inceperii seminarului.

Taxa de participare: 1645Lei+TVA (include cele trei zile de training, profilul individual de personalitate, planul personal de actiune pentru succes, manualul de curs, doua pauze pentru cafea si masa de pranz pe parcursul fiecareia dintre cele trei zile). Finantarea partiala se acorda numai participantilor din categoriile profesionale mentionate mai sus, in baza unei copii scanate a documentului oficial care atesta respectiva apartenenta. Fiecare caz este analizat in mod individual. Completarea locurilor se realizeaza exclusiv in ordinea inscrierii (conditie prealabila obligatorie).

Termen limita pentru inscriere si achitarea taxei de seminar: 1 septembrie 2011.

Reduceri:

Persoanele care se inscriu fiindca au aflat despre acest seminar din Newsletter-ul oferit de portalul www.cursurisicertificari.ro primesc o reducere de 5% din valoarea taxei de participare.
Pentru doua sau trei persoane inscrise din aceeasi organizatie se ofera o reducere de 7% din valoarea taxei de participare, in aceleasi conditii.

Aceste reduceri nu se pot cumula si nu se aplica pentru locurile partial finantate.

Pentru a ne solicita orice alte informatii suplimentare va rugam sa utilizati formularul de contact: http://www.lifelong.ro/contact

Pentru inscrieri va rugam sa utilizati acest formular: http://www.lifelong.ro/formular-de-inscriere-cursuri-deschise

Detalii referitoare la continutul seminarului puteti gasi aici: http://www.lifelong.ro/comunicarea-eficienta-in-afaceri

Pentru a beneficia de oferta noastra in sistemul in house, companiile interesate sunt rugate sa ne contacteze completand acest formular: http://www.lifelong.ro/training-formular-de-inscriere

Va asteptam cu drag!

+ Incepand cu luna septembrie a acestui an (2011), P.S.D.C.I. (Personal Skills Development Consultants International) va invita sa participati la noile serii ale programelor intensive de formare si certificare internationala in Process Communication Model®!

Detalii referitoare la programul PCM®-TRAIN THE TRAINER puteti afla accesand: http://www.process-communication.ro/tot.htm

Detalii referitoare la programul PCM®-TRAIN THE COACH puteti afla accesand: http://www.process-communication.ro/ttc.htm

Pentru a solicita informatii suplimentare si inscrieri puteti scrie pe adresa: anemaryormenisan@process-communication.ro

Va asteptam cu drag!

Foarte important de retinut:

Orice persoana care doreste sa intre in posesia profilului individual de personalitate (fara a fi conditionata de participarea la vreunul dintre workshop-urile prezentate) poate solicita primirea acestuia prin intermediul unui trainer certificat oficial, daca achita in prealabil taxa de 115Euro+TVA. Dupa verificarea platii este activata parola de acces pentru efectuarea on line a testului. Rezultatele acestuia sunt consemnate intr-un manual explicativ de aproximativ 50 de pagini, sunt strict confidentiale si cuprind inclusiv recomandari cu privire la actiunile care pot conduce la optimizarea performantelor profesionale, a dezvoltarii personale si a interrelationarii cu ceilalti. Este recomandabil sa beneficiati de sprijinul trainerului certificat atunci cand analizati rezultatele testului (onorariul sau este inclus in taxa anuntata).

Informatii despre trainerii PCM® certificati oficial in Romania puteti afla accesand: http://www.process-communication.ro/traineri.htm

Filed under: CURSURI, EVENIMENTE Tagged: cursuri de dezvoltare profesionala, Lifelong Learning Solutions

Poveste terapeutica..

egosano — Thu, 23 Jun 2011 08:15:39 +0000

Tamplarul si casa

Un batrân tâmplar se afla în pragul pensionarii.
Era înca în putere de aceea patronul sau îl mai dorea la lucru în echipa sa.

Cu toate acestea batrânul era hotarât sa se retraga, pentru a duce o viata mai linistita alaturi de familie.
Renunta la un salariu bunicel dar prefera linistea.

Cu parere de rau pentru pierderea unui mester asa de priceput, patronul îi ceru sa mai construiasca doar o singura casa.

Batrânul accepta, însa nu mai punea suflet în ceea ce facea. Chema ajutoare nepricepute si folosea scânduri nepotrivite. Si lui îi era rusine de cum arata ultima lucrare.

Când în cele din urma o ispravi, patronul veni sa o vada.

Îi darui tâmplarului cheia de la intrare, zicându-i:

- Aceasta este casa ta, darul meu pentru tine!

Tâmplarul ramase uimit. Ce mare rusine! Daca ar fi stiut ca îsi zideste propria casa, atunci ar fi facut-o cu totul altfel.

Asa e si cu noi. Ne construim vietile, punând în ele adeseori nu tot ceea ce e mai bun. Apoi, cu uimire, realizam ca trebuie sa traim în casa care tocmai ne-am construit-o. Daca am putea-o reface, am face-o mult diferita. Însa nu ne putem întoarce înapoi.

Ia aminte! Tu esti tâmplarul. În fiecare zi bati un cui, asezi o scândura sau ridici un perete. Viata e întocmai cum ti-o cladesti.

Alegerea pe care o faci azi zideste casa în care vei locui mâine.

Deci nu uita: construiesti ceea ce esti !

Filed under: ARTICOLE Tagged: poveste terapeutica

Servicii psihologice pentru copii si parinti!

egosano — Tue, 21 Jun 2011 09:00:41 +0000

Filed under: CURSURI Tagged: servicii psihologpentru copii si parinti

Notiţe despre timp şi viaţă

egosano — Mon, 06 Jun 2011 09:41:48 +0000

Am scris de curand o lucrare despre managementul timpului si importanta lui in activitatile de voluntariat si sub impresia proaspata a celor descoperite in diverse studii de profil, voi expune cateva idei.

In primul rand mi-a atras atentia Benjamin Franklin care stabilea legătura între timp şi viaţă, exclamând că ”Iubeşti viaţa? Atunci nu irosi timpul căci el este chiar viaţa ta”. Si are dreptate. Cel mai banal lucru pe care îl facem într-o zi reprezintă un eveniment care ne-a consumat timp.

De aceea, cred ca este important să avem control asupra timpului nostru, pentru că numai aşa putem fi stăpâni pe însăşi viaţa noastră. A participa ca simplu spectator la evenimentele din viaţa noastră sau a ne implica activ în construirea şi desfăşurarea acestor evenimente, este o chestiune de alegere.

Este ca şi când am participa la un concurs de shopping, unde primim suma de 1000 lei cu care putem să facem shopping numai timp de 24 ore. Pe ce cheltuim cei 1000 lei? Pe sacouri şi pantofi sau pe accesorii? Dacă, de exemplu, ne cumpărăm numai accesorii înseamnă că aceasta a fost alegerea noastră şi noi am hotărât să fie aşa şi nu altfel.

Dacă am rămas cu bani la sfârşitul celor 24 de ore, atunci fie am ales să nu cheltuim întreaga sumă (deci am pierdut suma de bani necheltuită), fie nu am ştiut să gestionăm timpul în favoarea noastră.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în viaţa de zi cu zi. Deşi toţi avem 24 de ore pe zi, unii dintre noi reuşesc să le valorifice mai bine decât alţii. Cu toate acestea, sunt persoane care cred că „ planificarea timpului este o pierdere de vreme” sau că „a fi organizat înseamnă a renunţa la a mai fi spontan”, la fel cum sunt oameni care cred că „gestionarea timpului nu este altceva decât o problemă de bun simţ” sau că „gestionarea timpului este bună numai pentru anumite tipuri de activităţi, dar în nici un caz pentru cele creative.”

În realitate suntem dependenţi de timp şi oricât am încerca să îl evităm, suntem singurii care suportă consecinţele.

Filed under: ARTICOLE Tagged: managementul timpului

Teste psihologice pentru angajare de personal

egosano — Mon, 23 May 2011 11:41:15 +0000

PREGATESTE-TI DRUMUL SPRE SUCCES!!

Afla ce urmaresc specialistii de resurse umane la interviul de angajare!

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE INTELIGENTA

Inteligenta reprezinta “capacitatea de a intelege usor si bine, de a sesiza ceea ce este esential, de a rezolva situatii sau probleme noi pe baza experientei acumulate anterior”. Testele pentru determinarea coeficientului de inteligenta reprezinta, de fapt, o stimulare intelectuala care are ca scop provocarea vigilentei si atentiei individului.
Coeficientul de inteligenta reprezinta raportul dintre varsta mentala (Vm) si varsta reala (Vr) a unei persoane:

QI= Vm/Vr x100

        Daca se obtine un coeficient mai mare de 100, respectiv daca varsta mentala a unei persoane este mai mare decat varsta sa reala suntem in fata unei persoane obisnuite. Daca insa coeficientul este mai mic decat 80, fara indoiala persoana respective are un retard mintal. Coeficientii care depasesc 130 sunt caracteristici persoanelor supradotate, respectiv geniilor.
        Situatiile prezentate pe parcursul acestor teste de inteligenta vizeaza:
        1) perceptia vizuala: spre exemplu, se prezinta o serie de figure geometrice: doua triunghiuri negre, un triunghi albastru, doua dreptunghiuri negre, un dreptunghi albastru, doua patrate negre, un patrat albastru, doua crecuri negre si se solicita persoanei sa completeze aceasta serie (evident urmeaza un cerc albastru)
        2) capacitate de interpretare a unor expresii verbale. Spre exemplu, se pune la dispozitia candidatilor o lista incluzand proverbe si o alta lista cu interpretarile acestora. Ei trebuie sa gaseasca interpretarea corespunzatoare fiecarui proverb.

        TESTE PROIECTIVE DE PERSONALITATE
        Testele proiective de personalitate au ca obiectiv identificarea capacitatilor unei persoane de a face fata unei anumite situatii, respectiv:
-    impulsivitatea: dinamismul si vitalitatea;
-    inhibitiile: rigiditatea, tendinta de reprimare, de inabusire violenta a sentimentelor;
-    controlul emotivitatii si capacitatea de a stapani o situatie;
-    comportamentul social si aptitudinea de a coopera cu ceilalti;
-    inteligenta: care este demersul intelectual respectiv, ce face o persoana pentru a rezolva o problema (tatonari sau incercari succesive, coopereaza cu ceilalti)

TESTUL LUI JUNG
A fost conceput si utilizat pentru a diagnostica nevrozele. In prezent, este utilizat in selectia candidatilor pentru posturile manageriale. Scopul acestui test este de a completa informatiile obtinute pana in acel moment despre candidat, cu date psihologice despre acesta.
Principiul de baza al testului este foarte simplu: asocierea cuvintelor. Concret, persoana evaluate trebuie sa raspunda, spontan, in cinci secunde, cu un cuvant la cuvantul spus de persoana care face evaluarea.
Testul cuprinde patru liste, fiecare avand 100 de cuvinte, considerate, ,,cuvinte inductive”, deoarce stimuleaza comportamentul persoanei evaluate. In momentul in care este pronuntat, cuvantul inductiv evoca un altul persoanei evaluate. Asadar, intre cele doua cuvinte exista o asociere specifica fiecarei persoane in parte, chiar daca, aparent, nu exista nicio legatura intre cele doua cuvinte. Aceasta legatura va fi evidentiata de psiholog pe parcursul interpretarii rezultatului.
Interpretarea rezultatelor testului vizeaza doua aspecte ale personalitatii:
a) introversiunea, respectiv individul este interesat, prioritar, de propria persoana si mai putin de mediul in care se afla;
b) extraversiunea, respective individul se preocupa, mai mult, de cei din jur decat pe sine insasi.

TESTUL LUI MURRAY
Materialele necesare desfasurarii testului sunt o serie de fotografii, desene sau gravure reprezentand oameni, femei, barbate, copii sau peisaje. Persoanele evaluate trebuie sa povesteasca o istorioara pe baza imaginii prezentate. Aceasta istorioara trebuie sa aiba un inceput si un sfarsit. Evaluatorul noteaza atat timpul alocat fiecarui raspuns, cat si raspunsul efectiv.
Testul Murray se adapteaza foarte bine studiului comportamentului social si de aceea este des utilizat pentru a prevedea atitudinile unor persoane fata de altele. Spre exemplu, in cazul selectiei candidatilor pentu posturile manageriale, cu ajutorul T.A.T (Thematic Appercepion Test) putem identifica:
- capacitatea intelectuala a unei persoane (capacitatea de a indeplini obiectivele propuse, capacitatea de organizare, cea de planificare, simtul critic, spiritul de echipa etc)
- capacitatea relationala ( capacitatea de subordonare, capacitatea de cooperare, spiritual de competitie etc)
- capacitatea de adaptare (persoana ambitioasa, perseverenta, conservatoare, capacitate de autocontrol, rezistenta la stres, motivatie pentru reusita).

TESTUL LUI RORSCHACH
Rorschach a creat acest test pentru a identifica persoanele care sufereau de maladii mentale, insa, in prezent, testul este utilizat frecvent in procesul de selectie a candidaturilor pentru ocuparea unui post.
Materialele necesare desfasurarii testului sunt simple: zece planse (foi cartonate) pe care sunt reprezentate pete de cerneala ( creat prin indoirea unei hartii pe care se afla o picatura de cerneala) fiecare avand o alta forma. Unele planse sunt negre, altele sunt colorate.
Persoanele evaluate trebuie sa spuna ce le sugereaza pata de cerneala pe care o vad.
Interpretarea raspunsurilor are la baza imaginea perceputa de persoanele evaluate. Fara a intra in detalii prezentam succint tipurile de imagini percepute si interpretarea psihologica    a acestora:
          a) imagini de natura umana ( doua personaje fata in fata) denota aspectul afectiv si spontan al personalitatii;
          b) imagini de natura animala (fluture, soarece etc) daca sunt predominante, reprezinta un indice de stereotipie, conformism, gandire infantile. Daca nu se repeat, denota incoerenta in gandire sau refuzul conformismului;
          c) imagini de natura anatomica (o vertebra, osul bazinului etc) daca predomina releva dorinta persoanei de a e face remarcata.

TESTUL LUI KOCH
Acest test este frecvent utilizat in selectia candidatilor pentru ca este simplu de realizat si nu necesita materiale importante.
Concret i se solicita persoanelor evaluate sa deseneze un arbore fructifer.
In acest test, arborele reprezinta suportul proiectiei personalitatii celui care il deseneaza:
a) radacina- reprezinta trasaturile de caracter cel mai putin personale si identificabile, simbolul sursei vietii, dar si viata invizibila a personalitatii;
b) linia solului reprezinta simbolul granitei dintre viata constienta si cea inconstienta;
c) trunchiul reprezinta echilibrul, dar si separarea propriei persoane fata de mediul extern. Totodata trunchiul este cel care sustine coroana si ramurile;
-deformarile trunchiului nu exista la o persoana normala din punct de vedere psihic. Ele apar ca urmare a experientei si reprezinta dificultati de adaptare, traumatisme, boli grave;
- marimea trunchiului reprezinta indicele de evaluare a maturitatii psihice (imaturitatea fiind sugerata de inaltimea prea mica sau prea mare a trunchiului)
- scoarta trunchiului reprezinta elemental de protectie , zona de contact intre interior si exterior. Scoarta marcata in desen semnifica echilibrul psihic;
-excrescentele pe trunchi pot fi interpretate ca semnul unor traumatisme depasite, asumate pozitiv sin u ca elemente nevrotice ascunse.
d) conturul exterior al coroanei reprezinta relatia ,,eu-tu” si, in plus, relatia cu trecutul, prezentul si viitorul. Coroana este suportul frunzelor, florilor si fructelor;
e) ramurile:
- ramurile retezate sunt frecvente la pubertate, ele reprezentand rupture de trecut pentru a incepe o viata noua;
- ingorsarile ramurilor si ramurile cu linii paralele sunt semnul violentei, inhibitiei, contradictiei si al debilitatii mentale;
- paralelismul ramurilor este indicator de constanta, de efort sustinut si de durata;
- ramurile care atarna sunt semnul depresiei.
f) florile reprezinta cel mai frumos si atragator ornament al arborilor, dar durata lor este scurta cu o simbolistica foarte bogata;
g) frunzele reprezinta componenta arborelui cea mai plina de semnificatie. Organizarea lor poate fi ritmica sau stereotipa. Semnificatiile pot fi variate: spirit de observatie, vivacitate, reverie, vanitate. Precizam ca frunzele si florile supradimensionate sunt un indicator al retardarii afective.

Sursa: http://euroacademia.ro

Filed under: ARTICOLE, TESTE PSIHOLOGICE Tagged: teste psihologice pentru angajare

PRACTICA DE SPECIALITATE PENTRU STUDENTII LA PSIHOLOGIE

egosano — Tue, 10 May 2011 14:15:41 +0000

PRACTICA DE SPECIALITATE PENTRU STUDENTII LA PSIHOLOGIE

OBIECTIVELE PROGRAMULUI:

Cursantii vor dobandi cunostintele necesare despre evaluarea clinica la copii si adulti in vederea crearii unui profil psihologic corect.

Programul de practica include numai aplicatii practice!! Se va prezenta metodologia evaluarii clinice si instrumente de lucru utilizate in practica curenta.

ORGANIZARE: Studentii inscrisi in programul de practica, vor fi organizati in grupe de cate 5 persoane.

Programul de practica se va desfasura incepand cu data de 01 iunie 2011.

NUMARUL ORELOR DE PRACTICA: Programul cuprinde 30 de ore de practica, organizate de comun-acord, in prima zi de program.

FINALIZAREA PROGRAMULUI: Studentii vor primi o adeverinta care va certifica efectuarea numarului de ore de practica de specialitate.

COSTUL PROGRAMULUI: informatii furnizate la cerere.

INSCRIERI: Pentru inscrieri va rugam sa trimiteti CVul dvs la adresa alina_chercea@yahoo.com.

Pentru informatii suplimentare, sunati la nr de telefon: 0744 323469 sau pe email: alina_chercea@yahoo.com, http://egosano.wordpress.com

Filed under: PRACTICA PENTRU STUDENTI Tagged: PRACTICA PENTRU STUDENTI, profil psihologic

Comunicarea eficienta in afaceri – PCM

egosano — Tue, 10 May 2011 08:47:42 +0000

+ Lifelong Learning Solutions va invita sa participati - in Bucuresti, in perioada 24-26 iunie 2011, intre orele 9,00-17,30 - la seminarul PCM® introductiv - “Comunicarea eficienta in afaceri”!

Traineri certificati PCM®: Anca COMAN si Ane-Mary ORMENISAN

Taxa de participare: 1645Lei+24%TVA (include cele trei zile de training, profilul individual de personalitate, planul personal de actiune pentru succes, manualul de curs, doua pauze pentru cafea si masa de pranz pe parcursul fiecareia dintre cele trei zile). Finantarea partiala se acorda numai participantilor din categoriile profesionale mentionate mai sus, in baza unei copii scanate a documentului oficial care atesta respectiva apartenenta. Fiecare caz este analizat in mod individual. Completarea locurilor se realizeaza exclusiv in ordinea inscrierii (conditie prealabila obligatorie).

Termen limita pentru inscriere si achitarea taxei de seminar: 15 iunie 2011.

Reduceri:

Persoanele care se inscriu fiindca au aflat despre acest seminar din Newsletter-ul oferit de portalul www.cursurisicertificari.ro primesc o reducere de 5% din valoarea taxei de participare, daca platesc pana pe data de 10 iunie 2011.
Pentru doua sau trei persoane inscrise din aceeasi organizatie se ofera o reducere de 7% din valoarea taxei de participare, in aceleasi conditii.

Aceste reduceri nu se pot cumula si nu se aplica pentru locurile partial finantate.

Pentru a ne solicita orice alte informatii suplimentare va rugam sa utilizati formularul de contact: http://www.lifelong.ro/contact

Pentru inscrieri va rugam sa utilizati acest formular: http://www.lifelong.ro/formular-de-inscriere-cursuri-deschise

Detalii semnificative referitoare la continutul seminarului puteti gasi aici: http://www.lifelong.ro/comunicarea-eficienta-in-afaceri

Pentru a beneficia de oferta noastra in sistemul in house, companiile interesate sunt rugate sa ne contacteze completand acest formular: http://www.lifelong.ro/training-formular-de-inscriere

Va asteptam cu drag!

Filed under: CURSURI, EVENIMENTE Tagged: comunicare, PCM, Training dezvoltare personala

Colaborator Vanzari in sistem PFA sau SRL

egosano — Thu, 24 Mar 2011 09:35:49 +0000

CANDIDATUL IDEAL:

- Experienta de minim 2 ani in vanzari B2B;
- Disponibilitea de a utiliza instrumentele de lucru personale: autoturism, telefon, calculator;
- Studii superioare finalizate;
- Cunostinte de limba engleza la nivel mediu;
- Usurinta si profesionalism in relationarea directa cu clienti si parteneri de la orice nivel ierarhic ;
- Colaborare pe baza de PFA sau SRL;
- Disponibilitate pentru efectuarea unui post cu activitate preponderenta de teren.

RESPONSABILITATI / BENEFICII:

Recrutam alaturi de clientul nostru, editura renumita, un Reprezentant Vanzari care va avea rolul de a promova serviciile de publicitate integrate in produsele companiei catre firmele-client din zona alocata.

- Identificarea potentialilor clienti si prospectarea pietei pe zona alocata: Constanta, Tulcea, Calarasi, Ialomita, Braila;
- Promovarea spatiilor publicitare;
- Incasare si distribuirea produselor companiei.
- Monitorizarea permanenta a evolutiei pietei si monitorizarea concurentei;
- Realizarea raportarii necesare managementului vanzarilor.

Beneficiile Oferite
- Cota parte substantiala din valoarea proiectelor realizate;
- Oportunitatea de a lucra independent.

DESCRIEREA COMPANIEI:

Trenkwalder este o companie specializata in servicii de resurse umane.
Serviciile noastre: leasing de personal, recrutare, cercetari de piata, salarizare si administrare de personal.training, teambuilding.

Persoanele interesate sunt rugate sa trimita CV la adresa a.closca@trenkwalder.ro pana in data de 31 martie 2011.

Filed under: JOB NEWS